Scrisoare către Juncker după o decizie-cheie a Curții Europene de Justiție

În cuprinsul documentului, ei au solicitat o inițiativă a conducerii UE care să plaseze Europa în fruntea cercetării genomice la nivel mondial. Semnatarii subliniază că Uniunea Europeană nu trebuie să rateze oportunitățile oferite de editarea genomică a plantelor.

Scrisoarea sugerează trei direcții de acțiune care ar permite Europei, prin intermediul sectoarelor public și privat, să ajungă din nou, rapid, în fruntea inovației în sectorul de creștere a plantelor, în interesul consumatorilor, fermierilor, mediului și industriei.

Direcțiile de acțiune propuse sunt:

1. Adoptarea unei interpretări coerente a definiției organismului modificat genetic (OMG) în conformitate cu Directiva UE 2001/18.

2. Desemnarea unei autorități care să confirme excluderea sau exceptarea de la aplicarea prevederilor Directivei 2001/18 a UE.

3. Începerea dialogul cu țările care exportă și importă produse agricole pentru a armoniza statutul de reglementare al plantelor derivate din editarea genomului.

Semnatarii îndeamnă Comisia să diferențieze plantele MG obținute prin ingineria genetică modernă, care nu poate fi considerată transgenică deoarece nu conține o nouă combinație de material genetic care să nu poată apărea în mod natural (factor determinant în catalogarea actuală a unui OMG, conform regulamentelelor). Aceste tehnici de ultimă generație modifică ADN-ul unui organism pentru a permite exprimarea caracterelor genetice dorite sau pentru a descuraja apariția trăsăturilor nedorite, fără a introduce ADN de la alte specii.

Decizia Curții Europene de Justiție (CEJ)

Demersul vine ca reacție la decizia din 29 iulie a Curții Europene de Justiție (CEJ), care stabilește că programele de editare genetică în UE vor intra sub incidența legislației privind OMG (organismele modificate genetic). Reglementarea restrictivă în utilizarea tehnologiilor de editare genomică ar putea reduce investițiile făcute de companiile din domeniu. Noi rapoarte privind acest subiect informează că societățile dezvoltatoare din Europa cel mai probabil își vor concentra cercetarea genomică în alte regiuni, cum ar fi America de Nord și America de Sud.

Un program recent de editare genetică la animale a fost realizat în Scoția, unde cercetătorii au creat o linie de porci cu rezistență genetică la sindromul respirator cu tulburări de reproducţie la suine (PRRS), boală de natură virotică, infecto-contagioasă, una dintre cele mai distrugătoare boli virale cea afectează această specie.

Textul integral al scrisorii, ca și lista semnatarilor, sunt disponibile pe https://prri.net/wp-content/uploads/2018/07/2018-07-18-letter-to-EC-on-genome-editing-English.pdf

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News