Scrisoare deschisă. Medicii psihiatri şi pedopsihiatri se revoltă

Recunoaştem şi susţinem rolul deosebit de important al mass-media în promovarea sănătăţii şi avansării reformei sistemului medical, tocmai de aceea dorim să facem o serie de precizări pentru acurateţea informaţiilor distribuite.

Eforturile noastre se îndreaptă constant spre destigmatizarea şi îmbunătăţirea serviciilor în domeniul sănătăţii mintale. În acest sens, semnalăm mass-mediei că se aduce un prejudiciu grav prin prezentări eronate ale abordării psihiatrice şi utilizarea unor termeni stigmatizanţi de genul „medici monştri"ori „medicamente-droguri". Aceste atitudini aduc un deserviciu regretabil persoanelor care prezintă probleme de sănătate mintală, copiilor ce se află în instituţiile de ocrotire a minorilor şi tuturor persoanelor, adulţi şi copii, care ar putea să necesite sprijin profesionist la un moment dat.

Stigmatizarea profesiei de medic psihiatru şi pedopsihiatru conduce la dezorientarea pacienţilor şi la îndepărtarea lor de serviciile de asistenţă în sănătatea mintală, îngreunându-le recuperarea şi integrarea socio-profesională.

Mediul în care profesează un pedopsihiatru și un psihiatru

De aceea, considerăm oportun să facem cunoscute aspectele de mai jos, pentru a înţelege mai bine întreg contextul în care profesează un pedopsihiatru şi un psihiatru în România:

1. Numărul de medici specialişti pedopsihiatri din România este insuficient, astfel încât sunt situaţii în care acesta consultă 20-30 pacienţi zilnic.

2. Echipa multidisciplinară este extrem de slab reprezentată sau total absentă în diversele instituţii care oferă servicii medicale (spital, ambulatoriu de specialitate, centru de sănătate mintală), dar şi în instituţiile de ocrotire a minorilor. Nu există suficienţi psihologi, psihoterapeuţi, psihopedagogi, logopezi, asistenţi sociali, asistenţi medicali, kinetoterapeuţi, pedagogi, infirmieri, pentru a satisface nevoile din fiecare sector şi nu există deloc asistenţi medicali supraspecializaţi în nursing psihiatric şi pedopsihiatric.

3. Toate instrumentele de diagnostic psihiatric şi toate abordările terapeutice psihiatrice presupun un interval de timp mai mare de 30 minute, câte sunt alocate în prezent unui pacient prin Normele Contractului Cadru 2016-2017, dar şi multiple evaluări în dinamică: interviul cu copilul, interviul cu aparţinătorii, aplicarea de scale, chestionare de interviu, consiliere psiho-educaţională etc. Toate acestea nu se pot desfăşura pe parcursul celor 30 minute.

4. În conformitate cu toate ghidurile internaţionale şi ale Ministerului Sănătăţii din România, tratamentul psihofarmacologic trebuie obligatoriu completat cu o abordare complexă multidisciplinară (psihoterapie, logopedie, kinetoterapie etc). Serviciile psihoterapeutice conexe actului medical sunt decontate într-o proporţie clar limitată de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin Normele Contractului Cadru 2016-2017. Astfel, accesul la diversele forme de psihoterapie este redus, în mare parte din cauza costului suplimentar, dar şi a supraaglomerării specialiştilor insuficienţi numeric. În acest context de desfăşurare a activităţii profesionale, medicul pedopsihiatru din România se află de multe ori în situaţia de a putea utiliza doar instrumentele psihofarmacologice pentru a obţine o remisie rapidă a simptomelor şi o reintegrare optimă a pacientului în mediul familial/şcolar/social.

5. Protocoalele actuale şi ghidurile de practică sunt insuficient elaborate în comparaţie cu cele internaţionale, ceea ce limitează deciziile medicului cu privire la îndeplinirea actului medical.

Cerință pentru adaptarea condițiilor practice din Psihiatria Pediatrică din România la normele Comunităţii Europene

Comunitatea medicilor psihiatri şi pedopsihiatri din România apreciază că este necesară implicarea instituţiilor statului: Guvernul României prin Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei, Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog CNSMLA, Colegiul Medicilor din România, Colegiu Psihologilor, autorităţile locale, pentru adaptarea condiţiilor practice din Psihiatria Pediatrică din România la normele Comunităţii Europene:

- adaptarea şi armonizarea protocoalelor terapeutice şi ghidurilor de specialitate cu ghidurile internaţionale, de către o comisie alcătuită din medici specialişti de psihiatrie pediatrică;

- crearea/deblocarea de posturi care să acopere necesarul real de specialişti din toate profesiile membre ale echipei terapeutice.

Considerăm că se impune ca şefii de catedre din specialitatea psihiatrie pediatrică şi organizaţiile profesionale - S.N.P.C.A.R. şi A.R.P.C.A.P.A, să ia atitudine publică şi să facă demersurile legale necesare pentru ca psihiatrii de copii si adolescenţi să poată aplica ceea ce au învăţat pe parcursul anilor de rezidenţiat.

Facem totodată un apel ferm la responsabilizarea mass-media în relatarea corectă şi judicioasă a informaţiilor despre afecţiunile psihice şi despre modalităţile terapeutice, prin folosirea un limbaj adecvat, contribuind astfel la educarea publicului larg şi la încurajarea apelării la specialişti, a celor ce se confruntă cu o suferinţă psihică.

Starea de sănătate a copiilor reprezintă piatra de temelie pentru sănătatea mintală a întregii populaţii din România, în prezent şi în viitor, precizează membrii comunității medicilor pshiatri, pedopsihiatri și profesiilor asociate în scrisoarea deschisă primită la redacție.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News