Scrisoarea unui român din Ţinutul Secuiesc: Noi românii ne întrebăm dacă mai avem o patrie sau dacă mai suntem cetăţeni ai României

Ioan Luca, un român care trăieşte în inima secuimii, a trimis o scrisoare deschisă prin care încearcă să atragă atenţia autorităţilor centrale asupra problemelor cu care se confruntă "minoritarii" în marea de secui. Cu date concrete şi episoade verificabile, explică cum s-a ajuns ca în acest moment românii să constituie doar 36% din totalul populaţiei în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Politicienii care vin în zonă sunt doar cei de la Budapesta, iar cele 7 oraşe conduse de primari români sunt total ignorate de prefecţi.  Limba, stema sau steagurile acceptate sunt ale secuilor, cele româneşti fiind ignorate.

Redăm mai jos prima parte a scrisorii lui Ioan Luca, românul din secuime

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, consideră că înfiinţarea unei regiuni administrativ teritoriale care să includă judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar putea atrage de la Uniunea Europeană fonduri subtanţiale în comparaţie cu cele care sunt accesate acum. El vorbeşte şi de avantajele pe care le-ar avea şi zonele cu o populaţie preponderant de naţionalitate română dar care, la nivelul judeţului, sunt în minoritate numerică. Borboly îi acuză pe primarii români de neimplicare şi lipsă de iniţiativă în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene şi judeţene

Opinia primarului municipiului Topliţa, Stelu Platon, unde trăiesc cei mai mulţi români din Harghita în mediul urban (15.880 locuitori, din care 11.291 adică 71,1% români), oraş în jurul căruia sunt plasate celelalte şapte primării conduse de români este, însă, în totală divergenţă cu cea a preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita. Stelu Platon afirmă că, în ultimii ani, românii au fost ignoraţi iar acum, mai nou sunt şi dispreţuiţi fiind invitaţi la evenimente organizate de Consiliul Judeţean, toate sub sigla aşa zisului Ţinut Secuiesc iar primarii români nu pot accepta o ilegalitate care-I pune şi sub semnul umilinţei. Mai mult, proiectele depuse de consiliile locale unde trăiesc în majoritate români la Consiliul judeţean sunt ignorate sau, prin diferite manevre, blocate şi adesea sunt nevoite să apeleze direct la autorităţile centrale pentru a primi finanţări.

Politicienii de la Budapesta se plimbă prin secuime ca pe bulevard

În ultimii ani, în Harghita, apariţiile cele mai numeroase ale unor miniştri în acest judeţ nu aparţin administraţiei de la Bucureşti ci celei de la Budapesta. De la începutul acestui an au venit: Semjen Zsolt, vicepremeierul Ungariei, de două ori, Kover Laszlo, preşedintele Parlamentului Ungariei, de două ori Ministrul Apărării a Ungariei, Hende Csaba, o dată, vicepreşedintele Parlamentului Ungar, Lezsak Sandor, o dată. În aceeaşi perioadă, de la administraţia centrală din Bucureşti a fost, doar ministrul Turismului, Elena Udrea, o dată şi atunci a fost doar la Borsec şi a ignorat toatal primăriile românilor. Restul miniştrilor au aparţinut UDMR, în exclusivitate. Pentru românii din cele trei judeţe este un semn al abandonului administraţiei de la Bucreşti, al izolării şi umilirii lor. În plus se dezvoltă, pe acest temei, sentimentul de co-suveranitate asupra ecestui teritoriu.

Secuimea are simboluri independente: steag, bancă, monedă dar mai ales limbă

Despre simbolurile care definesc reprezentarea unui stat, în judeţele Covasna şi Harghita se vorbeşte, deschis, din 5 septembrie 2009. În septembrie 2009, Adunarea Secuilor, organizată de Consiliul Naţional Secuiesc, organizaţie neînregistrată juridic în al cărui statut este un singur punct, cel al obţinerii autonomiei teritoriale a aşa zisului ţinut secuiesc, a stabilit stabilit imnul, stema şi drapelul Ţinutului Secuiesc, care vor fi arborate pe instituţiile publice cu sprijinul administraţiilor locale. De asemnea, la aceeaşi adunare, s-a adoptat şi hotărârea privind reprezentarea Ţinutului Secuiesc în cadrul instituţiilor europene.

Nici UDMR nu s-a lăsat mai prejos iar Consiliul Judeţean Harghita, condus de udemeristul Borboly Csaba, a luat decizia ca, din 15 martie, 2010, când se sărbătoreşte Ziua Maghiarimii, steagul secuiesc, votat ca steag al judeţului, să fie arborat permanent pe clădirea Palatului Administrativ.

Acest steag se află însă, de mai mult timp, în sala de şedinţe a Palatului Administrativ, alături de steagurile României şi ale Uniunii Europene sau în diferite instituţii harghitene. De asemenea, este arborat şi pe clădirile primăriilor mai multor comune.

Steagul aşa zisului Ţinut Secuiesc este de culoare albastră, traversat de o dungă aurie, alături de soare şi lună, este folosit de mai mult timp de Consiliul Naţionale Secuiesc, organizaţie neînregistrată juridic care luptă pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

Acest drapel a fost amplasat şi la Bruxelles, unde se află reprezentanţa aşa zisului Ţinut Secuiesc, după cum afirmă preşedinţii Consiliilor Judeţene Harghita şi Covasna, respectiv Borboly Csaba şi Tamas Sandor. Steagul este încadrat de steagul României şi cel al Uniunii Eoropene şi este expus şi în exteriorul clădirii şi în interior.

În ceea ce priveşte judeţul Mureş, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Demeter Lajos, a afirmat că până când mureşenii vor stabili un delegat şi se va aproba bugetul reprezentanţei judeţului Mureş, va fi reprezentat de Consiliile Judeţene ale Covasnei şi Harghitei care au, deja, prevăzut în bugetul acestui an, cheltuieli pentru susţinerea reprezentanţei de la Bruxelles.

De subliniat şi faptul că preşedinţii consiliilor Judeţene Covasna, Harghita şi Mureş, respectiv Tamas Sandor, Borboly Csaba şi Lokodi Edit Emoke au primit în acest an, pe 15 martie, de Ziua Maghiarimii, în cadru festiv, la Consulatul din Miercurea Ciuc, cetăţenia maghiară, devenind astfel primii înalţi funcţionari publici din România cu dublă cetăţenie.

Mai nou, se vorbeşte de înfiinţarea unei instituţii cu caracter bancar prin care să ruleze o monedă unică, SIC-ul. Aşadar: imn secuiesc, drapel secuiesc, administraţie în limba maghiară, justiţie în limba maghiară, monedă secuiască. Miniparlamentul maghiarilor transilvăneni exersează, de vreo 15 ani, conducerea independentă, cu toată simbolistica aferentă unui stat. Mai lipseşte trasarea graniţelor şi formarea armatei proprii. Pentru 20 de ani, e chiar o reuşită a elitei maghiare. În tot acest răstimp, Bucureştiul se încăpăţânează, în ciuda evidenţelor pe toate planurile, să credă şi să afirme că autonomia teritorială şi independenţa secuilor este doar o abureală "electorală". Săptămâna trecută, preşedintii Consiliilor Judeţene din Harghita şi Covasna, au purtat, ca pe sfintele moaşte, nişte tirolezi care trebuia să-i convingă pe români cât de bună şi necesară este autonomia teritorială. În şcolile cu predare în limba maghiară, Imnul de stat al României nu s-a auzit de două decenii. Poate, doar, când a mai fost vreo deschidere de an şcolar cu fast şi oaspeţi de la Ministerul Învăţământului. Deşi, nici asta n-a ţinut. Fostul ministru Hârdău este o mărturie. Nu s-a cântat nici Imnul României şi i s-a tradus, la ureche, în româneşte. S-a înfuriat, a vociferat, a plecat, i-a trecut, s-a uitat.

Citeşte şi:

Consiliul Naţional Secuiesc cere autonomia Har-Cov prin Tratatul de la Lisabona

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News