Scumpiri spre 100% în Turcia. Au bubuit prețurile în ianuarie. Costul ”independenței” promise de Erdogan
În Turcia, scumpirile se îndreaptă spre 100%, în urma măsurilor adoptate de Erdogan.
Turcia se îndreaptă spre scumpiri de peste 100%, preţul „independenţei economice“ promise de Erdogan. Rata oficială a inflaţiei din Turcia a urcat la 36% anual la sfârşitul anului trecut, cel mai ridicat nivel din februarie 2002, relatează Medifax.
Rata oficială a inflaţiei din Turcia a urcat la 36% anual la sfârşitul anului trecut, cel mai ridicat nivel din februarie 2002. Aceasta a crescut puternic de la 21% în noiembrie şi 15% la sfârşit de 2020, anunţa institutul naţional de statistică al ţării (TUIK) la începutul acestui an. Însă, potrivit unei estimări neoficiale, inflaţia a fost de fapt la 83% anual până la sfârşitul anului trecut pe fondul intensificării crizei economice din Turcia şi temerilor legate de refuzul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan de a se folosi de instrumente monetare convenţionale pentru a pune capăt turbulenţelor din ţara sa. Sondajele arată că majoritatea turcilor nu au încredere în datele oficiale privind inflaţia, scrie Intellinews, citat de ZF.
Inflație de peste 20%
Cifra oficială înseamnă că rata inflaţiei din Turcia se situează acum cu 22% peste rata de politică a băncii centrale, de 14%.
În prezent, piaţa vede cifra oficială intrând în intervalul de 40% în următoarele luni. Estimarea ce plasează inflaţia de sfârşit de an 2021 la 83% aparţine grupului de cercetare ENAG. Potrivit acestuia, inflaţia a urcat la acest nivel de la 59% în noiembrie, 50% în octombrie şi 45% în septembrie. Astfel, inflaţia reală din Turcia se îndreaptă către o rată alcătuită din trei cifre.
Din 1 ianuarie, turcii au continuat să fie bombardaţi cu majorări de preţuri, sporind presiunile asupra costurilor şi erodând câştigurile şi economiile acestora în timp ce banca centrală a ţării îşi duce mai departe politica neortodoxă a reducerilor de dobânzi, notează Reuters.
Prețurile importurilor au explodat
În pofida presiunii inflaţioniste, banca centrală şi-a redus rata de referinţă cu 500 de puncte bază la 14% din septembrie, împingând lira în jos cu până la 50% numai în perioada respectivă.
Drept urmare, preţurile importurilor au crescut dramatic, creând ceea ce unii economişti numesc un „cerc vicios“ în care guvernul a reacţionat prin majorarea salariului minim, a taxelor, tarifelor la utilităţi şi altor preţuri. Erdogan, care a demis trei guvernatori ai băncii centrale din iulie 2019, refuză să accepte orice responsabilitate pentru prăbuşirea lirei sau creşterii ulterioare a preţurilor, potrivit RFI. „Resping politicile care ne condamnă poporul la şomaj, foame şi sărăcie“, declara acesta anul trecut, cerându-le susţinătorilor să aibă răbdare.
Conştient de importanţa atribuită valorii lirei în raport cu dolarul şi euro de către consumatori şi companii, Erdogan a anunţat luna trecută o nouă politică de protejare a deţinerilor în monedă locală în faţa fluctuaţiilor cursului de schimb. Însă, deşi lira şi-a mai revenit de atunci, experţii pun sub semnul întrebării sustenabilitatea acesteia şi se îndoiesc că aceasta va fi suficientă pentru stăvilirea deprecierii lirei.
Recent, autorităţile din Turcia a adoptat o nouă decizie prin care cere exportatorilor să schimbe un sfert din venituri în lire, în încercarea de a creşte rezervele şi susţine moneda locală, relatează Bloomberg.
Pentru Erdogan, prioritatea este creşterea economiei locale, aceasta fiind estimată la 9% în 2021 şi 3,5% în 2022. Unii experţi cred că Erdogan încearcă probabil să sporească atractivitatea Turciei ca hub de producţie ieftină, notează RFI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
