EXCLUSIV  Se apropie seara şi ziua amurgeşte - Cartea despre care vorbește toată lumea. Un cardinal în dezacord cu Vaticanul

Titlul cărţii este Se apropie seara şi ziua amurgeşte, extras din Evanghelia după Luca, versetul 29, aflat la sfârşitul acestui text sacru, capitolul 24. Traducerea noastră sinodală sună astfel: „Este spre seară şi s-a plecat ziua", urmând aproape textul latin Quoniam advesperascit et inclinavit dies. În ultimii ani, cardinalul Robert Sarah a mai publicat două volume de convorbiri cu Nicolas Diat, Dumnezeu sau nimic şi Puterea tăcerii, care s-au bucurat de mare audienţă.

Cardinalul Robert Sarah s-a născut în 1945 într-o familie modestă din Guinea şi şi-a început în condiţii grele pastoraţia sub regimul socialist al lui Sékou Touré, o experienţă dificilă dat fiind ambientul politic de stânga. Papa Ioan Paul al II-lea l-a ridicat pe Robert Sarah la rangul de arhiepiscop, acesta aflându-se la Vatican din anul 2001. În 2014, actualul pontif Francisc I l-a aşezat în fruntea Congregaţiei pentru cultul divin, una din dicasteriile curiei. Înainte de a vorbi despre esenţa cărţii, ne grăbim să spunem că interesul presei italiene a fost suscitat de faptul că prefectul congregaţiei amintite, deşi african de baştină, are o părere diametral opusă vederilor Papei Francisc legate de migraţie. Deosebirea merge până într-acolo încât Robert Sarah laudă textual atitudinea Grupului de la Vişegrad în raport cu acest fenomen şi critică ponderat, dar ferm noul document globalist asupra migraţiei adoptat recent la Marrakech, pe care ţările nevoite să-l semneze nici măcar nu au avut ocazia să-l citească.

Riscul apariţiei unei noi forme de sclavie, sclavia dezrădăcinării

Aşa cum se ştie, Papa Francisc I este pentru un migraţionism necondiţionat şi scopul unora dintre vizitele sale – nu e un secret pentru nimeni – este de a determina conducerile acestor ţări să primească migranţi. În privinţa acestora, Robert Sarah susţine că există riscul apariţiei unei noi forme de sclavie, sclavia dezrădăcinării, a pierderii identităţii. Era firesc ca aceste puncte de vedere, exprimate cât se poate de limpede, să atragă atenţia presei. Deşi încă nu ne-a parvenit cartea – pe care dorim să ne-o procurăm în cel mai scurt timp –, am citit articole franceze şi italiene care reproduceau pasaje mai lungi sau mai scurte şi trebuie să spunem că opiniile cardinalului Robert Sarah sunt nespus de pătrunzătoare şi de actuale, abordând în primul rând criza spirituală prin care trece lumea de azi, inclusiv Biserica Romano-Catolică. El nu ezită să răspundă întrebărilor legate de bine-cunoscute scandaluri sexuale care au zguduit Biserica Romano-Catolică, determinându-l pe un înalt prelat roman să spună că impactul acestor scandaluri de moravuri asupra Bisericii Romei poate fi comparat cu efectele atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001.

Încheiem cu un pasaj pe care însuşi editorul l-a transcris pe ultima pagină a volumului de dialoguri menţionat: „La originea prăbuşirii Occidentului – spune cardinalul Robert Sarah – se află o criză culturală şi identitară. Occidentul nu mai ştie cine este, fiindcă nu mai vrea să ştie cine l-a modelat, cine l-a constituit aşa cum a fost şi aşa cum este. Numeroase ţări îşi ignoră astăzi propria istorie. Această autoasfixie conduce în mod natural la o decadenţă care deschide drum noilor civilizaţii barbare".

Acest paragraf ne aduce inevitabil în minte proverbul francez À bon entendeur, salut!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News