• ”Se întâmplă ceva interesant în România”. Cum reușește leul să rămână puternic, când bugetul țării ”înghite câte un PNRR pe an fără ca nimeni să observe”

”Se petrece ceva interesant în piața valutară din România. Deși România are o situație macroeconomică precară, leul nu numai că a rămas foarte stabil, ba chiar s-a și întărit puțin față de euro. Probabil că cel mai important factor care a ajutat la stabilitatea leului este anticiparea intrării banilor de la PNRR. Dacă PNRR s-ar absorbi în totalitate... ceea ce, având în vedere istoria, poate să fie mai mult o glumă, dar hai să presupunem că România ar absorbi tot ce se dă nerambursabil de la PNRR, asta înseamnă doar 14 miliarde de euro.

Bugetul României înghite câte un PNRR pe an fără ca nimeni să se prindă

Restul de puțin peste 14 miliarde e împrumut, mai avantajos. Poate că vi se pare mult, dar bugetul de stat al României a avut deficit de peste 9 miliarde de euro în 2019, peste 19 miliarde în 2020 și peste 16 miliarde în 2021. (...)

Deci, eu trag concluzia foarte rezonabilă că efectul PNRR este, și va fi, cât va fi, mai mult psihologic decât concret. Bugetul României, la cât de ineficient și păgubos a fost gestionat (și este exact la fel și acum), este capabil să înghită câte un PNRR pe an fără să se prindă lumea. Și PNRR nu e pentru un an. Este o dată și gata, dat în tranșe pe mai mulți ani... și complicat. 

BNR-ul ține direcția

BNR are resurse să țină leul cât timp lucrurile nu se agravează serios (mai ales pe extern), dar cât timp Guvernul va continua să se împrumute în ritmul actual, dobânzile vor rămâne ridicate.

Am citit undeva, dar nu știu cât este de bine calculat, că doar subvenția la facturi/energie ar fi de vreo zece miliarde de euro pe an. N-am idee, dar dacă nu e 10, și e 3, tot e mult, că se adaugă la deficit. Deficitul se finanțează din piață, prin îndatorare. Dobânzile ridicate un an întreg, sau doi, plus ceva inflație că este inevitabil, vor afecta foarte serios economia, evident în rău. Și asta în sine, având în vedere cumulul datoriei statului, în creștere, devine încă o forță pentru a submina puterea statului în a se îndatora, necesitând dobânzi și mai mari.

Singura soluție realistă, după părerea mea, cum am mai scris, este tăierea cheltuielilor statului pentru a reduce deficitul, dar nu văd cum să se întâmple în următoarea perioadă. Deocamdată, s-a adăugat treaba cu subvenția pe facturi, inclusiv celor bogați care n-aveau nevoie. Nu cred că a fost o scăpare, că decidenții sunt toți bogați, din bani publici.

Revenind la leu... piața, așa cum am explicat, este irațională în privința optimismului față de leu, dar o piață poate sta irațională foarte mult timp. Eu nu îndrăznesc să pariez pe continuitatea iraționalității pieței, că altfel e foarte tentant să faci peste 8% dobânda într-o monedă care nu se depreciază. Desigur că e nesustenabil. Fie trebuie să scadă dobânda, fie moneda” scrie investitorul Ben Madadi, pe Facebook. 

Astăzi, leul s-a apreciat în fața euro cu 0,0160 lei. Moneda europeană a ajuns să valoreze 4,9050 lei, la cursul BNR. 

Astăzi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ieșit într-o conferință de presă în care a declarat că ”băncile au cam sărit calul cu ROBOR”. Citește continuarea aici: Mugur Isărescu: Băncile au cam sărit calul cu ROBOR / video

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News