EXCLUSIV Se mai uită copiii născuți în diaspora spre România? Dumitru Borțun: "Să nu ne așteptăm la gesturi spectaculoase" - VIDEO
Dumitru Borțun, doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA Bucureşti, a vorbit, într-o dezbatere organizată de site-ul ȘtiriDiaspora, cel mai important site de știri pentru românii din diaspora, despre dificultățile pe care le au tinerii români din străinătate în a păstra legături culturale cu țara, având în vedere climatul cultural diferit în care trăiesc.
Vor reuși generațiile viitoare să păstreze o legătură strânsă cu România și să perpetueze tradițiile românești? Aceasta a fost una dintre temele dezbaterii "Tradiții românești în diaspora", ajunsă la cea de-a treia ediție. Prof. univ. dr. Dumitru Borțun este de părere că aceștia vor reuși să păstreze o legătură cu România, mai întâi din curiozitate, apoi mânați de o nevoie organică. Însă el are o viziune realistă și spune că nu este cazul să ne așteptăm la "gesturi spectaculoase" din partea copiilor născuți și crescuți în străinătate.
Gabriel Nuță-Stoica, moderatorul dezbaterii: În contextul în care ei cresc într-un mediu cultural diferit, credeți că vor reuși generațiile viitoare de tineri români, cei născuți în diaspora, să păstreze o legătură cu România?
"Vor reuși. Și chiar vor simți nevoia la un moment dat. Întâi curiozitate, după aceea o nevoie organică. Dar vreau să vă spun că nu trebuie să ne așteptăm la cine știe ce gesturi spectaculoase, pentru că omul viitorului va fi un om multicultural. Va fi un om care va fi poliglot, va cunoaște mai multe limbi, va împărtăși elemente din culturi diferite, va putea să facă legătura între culturi diferite, să intermedieze comunicarea interculturală.
Sper că nu ne setăm așteptările pe o paradigmă esențialistă: 'Există o esență de românism, există o esență de român adevărat și ei ar trebui să primească această esență de la o generație la alta'.
Așa ceva nu există.
Specificul nostru național, trăsăturile noastre psiho-morale sunt produsul dezvoltării istorice. Iar dezvoltarea istorică va continua, nu se oprește unde ne place nouă. Și ea va continua să aducă modificări felului de a fi al românilor.
Asta vreau să spun celor care ne ascultă. Să nu aibă așteptările astea de natură statică, de natură dogmatică. 'Românul trebuie să fie așa: 1, 2, 3, 4. Și noi trebuie să transmitem aceste 4 trăsături sau 40'. Nu! Va fi o legătură cu țara, cu locurile, cu oamenii și dacă se poate chiar cu cultura și cu economia României", spune Dumitru Borțun.
Mai e mult de muncă în instituțiile românești pentru a comunica eficient cu diaspora
În opinia sa, instituțiile românești încă nu sunt pregătite pentru o comunicare complexă și completă cu românii din străinătate.
Gabriel Nuță-Stoica: Credeți că sunt instituțiile românești pregătite pentru o astfel de atitudine, o astfel de relație cu tinerii din diaspora românească? Sau și acolo mai avem de muncă?
"Nu, nu, nu. Nu sunt pregătite. Instituțiile românești nu sunt pregătite nici pentru relația cu tinerii din România, dar cu tinerii din afară. Avem o slabă prezență în afară pe linie diplomatică și consulară.
Prezența noastră fizică, instituțională, morală, spirituală în străinătate este slabă și deturnată de la misiunea reală a instituțiilor noastre diplomatice", mai spune prof. univ. dr. Dumitru Borțun.
ȘtiriDiaspora a organizat a treia ediție a dezbaterii "Tradiții românești în diaspora", din cadrul proiectului "TRADIȚII ROMÂNEȘTI ÎN DIASPORA". În cadrul dezbaterii au fost abordate teme precum rolul educației în promovarea și conservarea tradițiilor românești în diaspora, integrarea elementelor de cultură și tradiții românești în curriculumul școlilor din diaspora sau rolul familiei și al comunității în sprijinirea unui echilibru sănătos între identitatea românească și cea locală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
