Se pot invoca motive de sănătate mentală pentru nerespectarea unor clauze contractuale în relațiile comerciale?
Naomi Osaka, numărul doi mondial în clasamentul WTA (Women’s Tennis Association) a fost condamnată la o amendă de 15.000 de dolari pentru că a refuzat să participe la o conferință de presă după meciul în care a câștigat în fața Patriciei Tig, în cadrul turneului de la Roland-Garros din această duminică.
Organizatorii competiției au anunțat că o asemenea abatere nu va fi trecută cu vederea și au somat jucătoarea să plătească a amendă considerabilă, făcând public totodată că încă o asemenea abatere ar putea duce chiar la descalificarea din cadrul turneului.
Sportiva a anunțat încă de miercuri pe rețelele de socializare că nu va participa la conferințe de presă, invocând stresul la care este supusă în cadrul acestora, dar și protejarea propriei sănătăți mentale, motivând că jurnaliștii nu iau în considerare sănătatea mentală a sportivilor și pun de multe ori întrebări repetitive care o fac să se îndoiască de ea însăși.
La polul opus, sportivi precum Rafael Nadal, atribuie în parte succesul lor jurnaliștilor care îi urmăresc și care călătoresc în jurul lumii pentru a îi vedea evoluând în cadrul unor turnee sportive.
Reprezentanții competiției Roland Garros au anunțat că această abatere este o încălcare a clauzelor contractuale de participare la competiție, amintind totodată că au încercat să poarte discuții referitoare la bunăstarea sa mentală și chiar au înaintat împreună cu Australian Open, Wimbledon și US Open o scrisoare prin care să se asigure de sănătatea sa și să îi ofere sprijin, subliniind pe această cale importanța sănătății fizice și psihice a tuturor atleților. Conform aceluiași comunicat de presă, Osaka nu a răspuns la aceste solicitări din partea organizatorilor și a refuzat să coopereze sau să apară la declarațiile de presă.
Însă, întrebarea pe care ne-o punem este dacă Osaka va putea invoca în fața unei instanțe lipsa legalității acestei sancțiuni pe cauze ce țin de sănătatea mentală. În primul rând, trebuie menționat că „sănătate mentală” este un concept ce nu este ușor de definit: printre altele, pentru că se înscrie într-un domeniu ce nu poate fi ușor diagnosticat și trebuie definit dacă la această sănătate era pusă în primejdie la momentul la care jucătoarea a refuzat să participe la interviu. În al doilea rând, trebuie menționat că invocarea unei asemenea clauze este frecventă în procesele penale, în cadrul unor procese cu infracțiuni în care trebuie discutată starea de sănătate a persoanei care a comis infracțiunea.
Invocarea unei asemenea clauze în fața unei instanțe de drept comercial, ar fi totuși posibilă? În istoria recentă, deși acesta este una dintre principalele preocupări ale numeroaselor ONG-uri la nivel mondial, o asemenea apărare, cel puțin din cercetările noastre, nu a fost invocată. De asemenea, legislația noastră sau legislațiile statelor membre UE nu prevăd posibilitatea invocării unei astfel de clauze pentru a justifica nerespectarea unor clauze contractuale comerciale.
Dacă un asemenea proces ar ajunge în fața instanțelor naționale sau chiar pe rolul CEDO, ar însemna, chiar și fără o decizie o reamenajare a cadrului comercial internațional. Amintim că în Carta Drepturilor Omului, se menționează dreptul la viață și viață privată care include, între altele, și salvgardarea sănătății mentale a persoanelor.
Vezi și: Naomi Osaka, amendată cu 15.000 de dolari de organizatorii de la Roland Garros
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
