Seară japoneză dedicată romanului “Amurgul marinarului” de Yukio Mishima
Editura Humanitas Fiction vă aşteaptă la Librăria Humanitas de la Cişmigiu luni, 15 mai, ora 19, la o seară japoneză dedicată romanului Amurgul marinarului de Yukio Mishima, unul din cele mai importante române ale cunoscutului autor nipon, comparabil cu alte mari capodopere ale literaturii universale ca Împăratul muştelor de William Golding sau Portocala mecanică de Anthony Burgess. Recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“ la Editura Humanitas Fiction, Amurgul marinarului este la prima ediţie în limba română, excelenţă traducere din limba japoneză fiind semnată de Andreea Sion.
La eveniment vor vorbi Angelo Mitchievici, critic literar, Ana Maria Caia, scriitoare şi jurnalistă, şi Șerban Georgescu, coordonatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru“ din cadrul Universităţii Româno-Americane. Denisa Comănescu, directorul general Humanitas Fiction, va fi moderatorul întâlnirii. În partea a două a întâlnirii, plecând de la tematica romanului, vom discuta despre codul onoarei şi viaţă bandelor de cartier din marile oraşe japoneze.
Evenimentul are loc în parteneriat cu Centrul de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru“ şi face parte din programul „Zilele Culturii Japoneze“ al Universităţii Româno-Americane.
„Amurgul marinarului explorează cruzimea vicioasă din spatele a ceea ce ne imaginăm că este inocenţa.“ (Independent)
Noboru are 13 ani, locuieşte la Yokohama cu mama lui, Fusako, şi e orfan de tată. Îşi exersează de câte ori are ocazia propria insensibilitate – „inima dură a unui adolescent“ – şi face parte dintr-o bandă de băieţi sălbatici care resping lumea adulţilor ca fiind iluzorie, ipocrită şi sentimentală. Adolescentul este surprins de apariţia lui Ryuji, ofiţer de marină, în micul său univers familial şi urmăreşte cu fervoare scenele senzuale din camera mamei sale. La început îl admiră pe Ryuji, ca toţi băieţii din banda din care face parte. Dar, sub influenţa liderului micului grup, descoperă deziluzionat că cel pe care l-a investit cu toate atributele unui erou e doar un bărbat obişnuit, onest şi chiar sentimental, care acceptă cu bună-credinţă rolul figurii paterne. Când Ryuji renunţă la mare pentru frumoasa Fusako, Noboru şi întregul grup consideră că viaţă acestuia şi-a pierdut sensul. Dezamăgirea pe care marinarul le-a provocat-o este egală cu o trădare la care reacţionează violent.
Romanul Amurgul marinarului a fost ecranizat în 1976 de Lewis John Carlino, cu actorii Sarah Miles şi Kris Kristofferson, titlul filmului fiind The Sailor Who Fell from Grace with the Sea, iar în 1990 a avut premiera spectacolul de operă Das verratene Meer, pe muzica lui Hans Werner Henze, după un libret de Hans-Ulrich Treichel. În 2006, o nouă punere în scenă, de data aceasta pe un libret în japoneză şi purtând titlul original Gogo no eiko, a fost prezentată la Festivalul de la Salzburg.
De trei ori nominalizat la Premiul Nobel pentru literatură, prozatorul, poetul şi dramaturgul Yukio Mishima este unul dintre scriitorii japonezi emblematici ai secolului trecut. Kimitake Hiraoka, pe numele său adevărat, se naşte la 14 ianuarie 1925 la Tokyo într-o familie de samurai şi începe să scrie încă de la vârsta de 12 ani. La 16 ani debutează în prestigioasa revistă Bungei-Bunka. Pentru a-şi ascunde activitatea literară faţă de tatăl său, adept al unei educaţii stricte, adoptă pseudonimul Yukio Mishima. În 1949 îi apare romanul Confesiunile unei măşti (Humanitas Fiction, 2011), care îl propulsează în rândul celor mai cunoscuţi scriitori ai noii generaţii. Mishima începe astfel o carieră literară fulminantă, publicând constant romane, printre care se numără: Sete de iubire (1950; Humanitas Fiction, 2014), Tumultul valurilor (1954; Humanitas Fiction, 2010), Templul de aur (1956; Humanitas Fiction, 2013), După banchet (1960; Humanitas Fiction, 2015), Amurgul marinarului (1963; Humanitas Fiction, 2017), Soare şi oţel (1970; Humanitas, 2008). Tetralogia Marea fertilităţii cuprinde romanele Zăpadă de primăvară (1968; Humanitas Fiction, 2009), Cai în galop (1969; Humanitas Fiction, 2010), Templul zorilor (1970; Humanitas Fiction, 2011) şi Îngerul decăzut (1970; Humanitas Fiction, 2012). Autor prodigios, Mishima a scris numeroase povestiri şi 33 de piese de teatru. Întreaga lui viaţă a fost marcată de preocuparea obsesivă pentru codul onoarei samurailor (vezi eseul sau Calea samuraiului, apărut în 1967; Humanitas, 2007). Aceasta îl va împinge pe 25 noiembrie 1970, ziua în care încheie Îngerul decăzut, la gestul sinuciderii rituale prin seppuku.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
