EXCLUSIV  Serbări Galante la Versailles, de la Petru cel Mare la Putin

Consacrată călătoriei ţarului Petru cel Mare în Franţa, la Paris şi în împrejurimile lui, în mai şi iunie 1717, Expoziţia deschisă la Marele Trianon de la Versailles, din 30 mai până în 24 septembrie, va readuce în memorie această vizită diplomatică.

Petru I în armură

La 300 de ani după călătoria ţarului în Franţa, Vladimir Putin s-a întâlnit cu Emmanuel Macron, în 29 mai, la Grand Trianon de Versailles. Pentru prima sa vizită în Hexagon după alegerea lui Emmanuel Macron, şeful statului rus a avut ocazia să inaugureze expoziţia Petru cel mare în Franţa, retrasând vizita care a fost “la originea relaţiilor stabile dintre cele două ţări”.

Vladimir Putin şi Emmanuel Macron la Versailles

Cei doi şefi de stat au avut şi o întâlnire la care s-a discutat despre “problemele internaţionale şi regionale actuale, mai ales despre coordonarea luptei împotriva terorismului şi despre rezolvarea crizelor din Siria şi Ucraina”, potrivit anunţului de la Kremlin.

Vladimir Putin şi Emmanuel Macron 

Rezultat al colaborării dintre Castelul Versailles şi Muzeul Ermitaj, expoziţia comemorează tricentenarul vizitei ţarului, prezentând peste 150 de opere – picturi, sculpturi, arte decorative, tapiserii, dar şi planuri, medalii, instrumente ştiinţifice, cărţi şi manuscrie – dintre care două treimi aparţin prestigiosului muzeu din Sankt Petersburg.

Aparţinând Dinastiei Romanovilor, fiu al lui Alexis Mihailovici (1645-1676) şi al Nataliei Narâşkina (1651-1694), Petru I (1672-1725) a călătorit în Franţa în 1717, rămânând în această ţară din 21 aprilie până în 21 iunie.  La Versailles, unde a venit de două ori, a fost găzduit la Grand Trianon, odată în mai, apoi în iunie.

Expoziţia, curatoriată de Gwenola Firmin, conservator şef pentru pictura secolului al XVIII-lea de la Muzeul Castelului Versailles şi de la Trianon, Thierry Sarmant, şeful Centrului istoric al arhivelor Serviciului de la Défense, Georges Vilinbakov, director adjunct al Muzeului Ermitaj şi  Viatceslav Fedorov, şeful departamentului de Istorie a Culturii Ruse de la acelaşi muzeu, şi avându-i consilieri ştiinţifici pe Francine-Dominique Liechtenhan, director de cercetare la CNRS, Centrul Roland Mousnier (Université Paris-Sorbonne) şi Natalia Bakhareva, de la Muzeul Ermitaj, urmează pas cu pas aceste vizite în timpul cărora ţarul a ignorat protocolul de mai multe ori. Întâlnirea lui cu Ludovic al XV-lea a rămas în mod special în amintire. Nesocotind protocolul, ţarul l-a luat în braţe, un gest spontan, regele-copil având atunci 7 ani. Dar au intrigat şi vânătoarea sa cu contele de Toulouse sau slujba de la Notre Dame.

Bustul realizat de Rastrelli

Numeroşi memorialişti, printre care şi Saint-Simon, Marchizul de Dangeau sau Jean Buvat, au lăsat preţioase mărturii care permit retrasarea călătoriei. “Era un bărbat foarte înalt, foarte bine făcut, destul de slab, cu figura de formă rotundă; o frunte înaltă; sprâncene frumoase; tenul închis la culoare şi îmbujorat; ochi negri frumoşi, vii, pătrunzători, cu o formă bine precizată; o privire majestuoasă şi graţioasă atunci când se supraveghea, dar severă şi sălbatică, cu un tic ce revenea din timp în timp, care îi schimba ochii şi întreaga fizionomie şi care te înfiora. Acesta dura un moment, cu o privire rătăcită şi teribilă, şi dispărea imediat. Întreaga lui înfăţişare releva spiritul, reflecţia şi grandoarea şi nu era lipsită de o oarecare graţie. Avea un guler de pânză, o perucă neagră rotundă, nepudrată şi care nu-i ajungea la umeri, o haină închisă la culoare, strânsă pe corp, cu nasturi de aur, haină, pantaloni, ciorapi, dar fără mănuşi sau manşete, steaua Ordinului său era marcată pe haină şi cu cordonul pe deasupra, haină care era adesea descheiată, pălăria era pusă pe o masă, niciodată pe cap, nici măcar în aer liber. În această simplitate (…), nu puteai să ignori aerul de măreţie care îi era înnăscut”, scria Saint Simon.

Caseta împăratului Petru cel Mare

Voltaire relatează şi el vizita în Istoria imperiului Rusia sub Petru Cel Mare.

Dacă vizita avea scopuri politice şi economice, vizând, pe de o parte, o alianţă cu Franţa împotriva Suediei şi, pe de altă parte, un tratat comercial, ţarul reformator, fondatorul Rusiei moderne, dorea să vadă tot ce avea Franţa remarcabil, pentru a putea adapta unele modele la situaţia din imperiul său.

Costumul de vară al lui Petru I

La Paris, Petru I a mers la Academia Regală de Ştiinţe, al cărui Membru de Onoare a devenit, la Observator, la Casa Regală a Invalizilor şi la Monetărie, unde s-a şi bătut o medalie în onoarea lui. A vizitat, de asemenea, manufactura Gobelins care i-a inspirat crearea unei fabrici de tapiserie în noua sa capitală, şi după modelul Manufacturii Sticlei, a lansat o abundentă producţie de oglinzi.

La Versailles, ţarul a fost fascinat de grădini şi de arhitectura palatului, pe care o considera disproporţionată. A fost frapat de amploarea Domeniului în care privirea mergea către infinit, graţie perspectivelor savant construite.  

Când palatul său, Peterhof, era în şantier, acest mare constructor dorea să vadă, cu ochii lui, măreţia reşedinţelor regale. Avea o adevărată pasiune pentru arhitectură şi pentru grădini, cele de la Versailles, Trianon şi Marly oferindu-i frumoase modele. La Peterhof a dorit să depăşească fântânile de la Versailles, controlând irigarea Domeniului printr-un apeduct mai eficient decât mecanismul de la Marly.

Petru I, ţarul Rusiei

L-a sedus în mod special reşedinţa particulară a lui Ludovic al XIV-lea prin proporţiile reduse şi concepţia modernă.

Descoperind negustorii parizieni ca simplu particular, el a achiziţionat cărţi, instrumente ştiinţifice şi tehnice. În sfârşit, călătoria, conform protocolului, a însemnat şi preţioase cadouri diplomatice, precum Noul Testament, grup de patru tapiserii după Jouvenet, păstrate astăzi la Muzeul Ermitaj.

Ludovic al XV-lea şi Petru cel Mare la Hotel Lesdiguires

Expoziţia evidenţiază şi relaţiile ţarului cu artiştii francezi. Încă din 1716, el atrăsese la Sankt Petersburg mai mulţi maeştri, printre care Louis Caravaque (1684-1754), arhitectul Jean-Baptiste Le Blond (1679-1719) şi sculptorul ornamentalist Nicolas Pineau. În timpul vizitei în Franţa, el a fost portretizat de doi pictori renumiţi: Jean-Marc Nattier (1685-1766) şi Jean-Baptiste Oudry (1686-1755).

Cadran solar de buzunar

Printre piesele din expoziţie, să amintim un Cadran solar de buzunar, realizat de Nicolas Bion, fost inginer al lui Ludovic al XIV-lea pentru construirea obiectelor ţinând de matematici, care s-a numărat printre achiziţiile lui Petru I.

Impunător, un Bust din bronz, reprezentându-l pe ţar, este o operă foarte cunoscută a lui Bartolomeo Carlo Rastrelli (1675-1744). Născut la Florenţa, arhitect, inginer şi sculptor, Rastrelli a trăit în Rusia din 1716 până la moartea sa.

Extrem de expresiv este şi un Portret al ţarului, o miniatură montată în medalion, realizată de un anonim, care se află în Muzeul Luvru.

Petru cel Mare şi Regentul trecând în revistă Casa Militară regală

Mărturie din timpul vizitei este şi o pictură a lui Léon de Lestang Parade (1810 - 1887), prezentându-i pe Petru I şi pe Regent trecând în revistă Casa militară a Regelui la 7 iunie 1717.

Relevant pentru multitudinea pocupărilor sale este un Telescop binocular, cu două capace, de la Fabricant Vesdy, din 1680 – 1690, lucrat din aramă şi bronz aurit.

Şi nu în ultimul rând, atrage atenţia Panorama oraşului Sankt Petersburg, semnată de Alexei Fedorovici Zubov în 1716-1717, o acvaforte prilejuind o punere faţă în faţă a celor două lumi.

Paul Delaroche, Portretul lui Petru cel Mare

Suveran războinic şi iubitor de călătorii, Petru cel Mare a parcurs lumea timp de patru decenii, de la Marea Albă la Marea Caspică, din Olanda în Moldova şi din Anglia în Persia. Această personalitate ieşită din comun a ştiut să se impună, în părerile posterităţii, ca un monarh dintre cei mai importanţi ai ţării sale, iniţiator al unei noi Rusii.

Fastuoasa călătorie a lui Petru cel Mare la Paris a constituit un eveniment deosebit care a marcat începutul domniei tânărului Ludovic al XV-lea, în timpul Regenţei lui Philippe D’Orléans. Ea a devenit un simbol al lungii prietenii franco-ruse care, în momentul de faţă, pare destul de fragilă.

Telescop binocular

La 300 de ani după recepţia oferită în onoarea lui Petru I de tânărul Ludovic al XV-lea şi de RegentulPhilippe D’Orléans, conducerea Castelului Versailles a decis să propună o seară festivă şi costumată în cadrul Serbărilor Galante, care a avut loc în 29 mai.

Portretele Ecaterinei cea Mare şi al lui Petru I

Pentru a participa, doritorii trebuiau să plătească o sumă între 135 şi 370 de euro, care le dădea dreptul să danseze în Galeria Oglinzilor, în cadrul unui eveniment demn de vremea Regelui Soare şi de a fi conduşi în apartamentele particulare ale Regelui, Doamnelor de Onoare şi Doamnei du Barry. Seara s-a terminat cu un foc de artificii admirat din Galeria Oglinzilor după Balul final. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News