Sebastian Burduja, ședință de urgență la Energie. Ce măsuri se iau din cauza caniculei și la ce să ne așteptăm

"Nu există un risc asupra echilibrului în sistemul energetic"

"Am participat la şedinţa comandamentului de vară întrunită tocmai pentru că avem de-a face cu o situaţie deosebită din punct de vedere al condiţiilor meteorologice. Oameni cu experienţă foarte îndelungată în sectorul energetic au spus că este atipic, ca să fiu delicat, să ai zi după zi de temperaturi de peste 40 de grade şi pentru luna iulie, mai ales această perioadă de caniculă prelungită. Este cu totul şi cu totul special în Sistemul Energetic Naţional.

Am discutat pe două paliere: pe de o parte din perspectiva consumului şi producţiei, să ne asigurăm că facem tot ceea ce este posibil pentru a acoperi cât mai mult din consum din producţia internă şi, pe de altă parte, a ne asigura că reţelele de transport şi distribuţie energie electrice sunt în bună stare de funcţionare. Transformatoarele şi alte echipamente sunt întreţinute cu grijă şi echipele de intervenţie sunt în teren pentru ca eventualele avarii punctuale locale să fie rezolvate în cel mai scurt timp.

Am toată încrederea în specialiştii de la Transelectrica şi dispeceratul energetic naţional, în operatorii de distribuţie. Toţi m-au asigurat că nu există un risc asupra echilibrului în sistemul energetic naţional sau riscul unor avarii generalizate pe zone largi. Pot apărea din cauza temperaturilor ridicate anumite probleme strict locale şi sunt convins că le putem rezolva rapid, spre deosebire de sezonul rece, în care accesibilitatea către reţele este mult mai greoaie decât cea din aceste zile", a spus Sebastian Burduja. 

"Am reuşit să creştem producţia cu aproximativ 400 de megawați"

"Am discutat şi despre producţie şi consum. Ca urmare a eforturilor pe care le-am depus cu toţii în ultimele zile, am reuşit să creştem producţia cu aproximativ 400 de megawați. Mă refer la un grup de la Işalniţa - aproape 250 de megawați, mă refer la Paroșeni - aproape 100 de megawați, mă refer la CET Bucureşti Sud - 50 de megawați şi căutăm în continuare soluţii prin care să creştem mai ales pe perioade delicate, vârful de consum de seară - înregistrăm un deficit şi preţuri ca atare pe pieţe, după cum aţi văzut - să putem să creștem producţia hidro.

Deşi este un an foarte secetos, cel mai secetos din ultimul deceniu, avem un grad de umplere satisfăcător - peste 80% în lacurile de acumulare - trebuie însă să ştiţi că aproape 70% din producţia hidro este pe curs de apă şi debitele sunt reduse, iar debitul Dunării este în scădere. Se prefigurează o lună august deosebit de călduroasă şi, în general, istoric vorbind, în septembrie, de asemenea, avem o lună secetoasă.

Ca urmare a acestor factori, trebuie să fim prudenţi în a utiliza capacitatea din lacurile de acumulare, acum, în luna iulie, când mai avem încă două luni şi ceva de secetă în România şi bineînţeles că trebuie să pregătim şi sezonul rece, unde trebuie să intrăm cu un grad de umplere satisfăcător", a mai spus ministrul Energiei.

"Faptul că avem acces la energie de import a pus presiune în scădere pe preţuri"

"Ce au mai făcut colegii de la Transelectrica şi nu numai este să amâne anumite intrevenții asupra reţelei, lucrări pentru a avea o disponibilitate maximă a reţelei de la noi din ţară. Este important să avem şi interconexiuni cu ţările vecine. Dacă nu le-am fi avut, cu siguranţă preţurile ar fi fost şi mai mari. Deși în spaţiul public s-a spus că importurile duc la creşterea preţurilor, este un neadevăr. Faptul că avem acces la energie de import a pus presiune în scădere pe preţuri. Acesta a fost un lucru bun.

Sigur că sunt şi factori care nu sunt în controlul nostru. De exemplu, există lucrări ample de intervenţie pe partea ungară, de la Peci până la staţia de pe graniţă şi acelea nu au putut fi amânate - se înlocuiesc stâlpii. Ce înseamnă asta? Înseamnă că avem o capacitate de import mai mică din Ungaria. Pe acest flanc estic, avem preţuri mai mari - şi în Ungaria sunt preţuri mari, chiar mai mari decât în România, dar şi la noi, şi în Bulgaria, şi în Polonia oarecum. În toată regiunea", a punctat Burduja.

"Consecinţa unor decenii în care statul nu a investit în sectorul energetic"

Ministrul a atras atenţia asupra faptului că "suntem în această situaţie în care mai căutăm 50 de megawaţi aici, 200 de megawaţi dincolo, este consecinţa unor decenii în care statul nu a investit în sectorul energetic".

"Sunt cele două unităţi de la Cernavodă pornite, bineînţeles, înainte de Revoluţie. Avem ceva megawaţi în hidrocentrale şi o investiţie privată la Brazi, mai semnificativă, plus ce s-a făcut pe regenerabile. Dar din 22.000 de megawaţi cu care am pornit în etapa post-decembristă, am rămas practic cu jumătate de producţie în bandă. Statul şi-a înjumătăţit capacitatea de producţie.

Când am venit la minister şi am spus trebuie să facem proiectul Tarniţa - Lăpuşteşti, nu puţini au fost cei care au spus "Nu se poate". Vedem, astăzi, ce important ar fi fost proiectul Tarnia - Lăpuşteşti. Am spus şi săptămâna trecută că trebuie declarat de importanţă strategică naţională, să putem deroga de la orice prevederi atât cât ni se permite în constrângerile actuale şi să putem avea această capacitate de echilibrare a sistemului. De asemenea, modernizarea Vidraru se întâmplă la a şasea încercare.

Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, unde ne pregătim de intrarea în faza a doua şi ne dorim foarte mult să avem o ofertă corectă în procedura de achiziţie publică şi să putem înainta cu acel consorţiu care ştiţi bine că, după foarte multă trudă, s-a format între canadieni, italieni şi cele două firme din Statele Unite", a susţinut ministrul.

Marile proiecte energetice merg înainte

"Investiţiile din finanţări nerambursabile, de 13,6 miliarde de euro, au fost contractate. Am adus aceşti bani în România, dar din păcate, lucrurile nu se vor întâmpla de azi pe mâine. Un lucru important este că mizăm foarte mult pe stocarea în baterii. Până la finalul anului vom avea 100 de megawaţi stocare în baterii, până la finalul anului viitor, 500 de megawaţi stocare în baterii.

Din finanţările pe care ministerul a reuşit să le aducă, vorbim de minimum 280 de milioane de euro la dispoziţia beneficiarilor care îşi vor instala astfel de capacităţi. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să facem microcentrale cu acumulare prin pompaj, care au o durată de exploatare de trei-cinci ori mai mare decât bateriile şi care, din păcate, şi durează ca timp mai mult", a afirmat Sebastian Burduja.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News