EXCLUSIV Sechele COVID-19. Boala care poate apărea în decurs de un an după ce ai luat virusul
Multă lume se teme de sechelele COVID-19.
Cu câteva săptămâni în urmă, Washington Post a publicat un articol despre Alzheimer şi despre posibilele legături cu COVID-19. Autorul scoate în evidenţă că virusul creşte riscul de a dezvolta boala Alzheimer, aceste este, de fapt, ceea ce relevă articolul.
Despre acest subiect, ne-a vorbit profesorul Amos D. Korczyn, absolvent al Universităţii Ebraice, Şcoala de Medicină Hadassah, din Ierusalim (1966), în cadrul emisiunii „Outlook”, realizată de Radu Golban la DC News și DC News TV.
Iată discuția:
RG: Acum, dacă analizăm motivele, unul dintre ele este, în mod evident, demografia. Cu câteva săptămâni în urmă, Washington Post a publicat un articol despre Alzheimer şi despre posibilele legături cu COVID-19. Autorul scoate în evidenţă că virusul COVID-19 creşte riscul de a dezvolta boala Alzheimer, asta este de fapt ceea ce relevă articolul, iar un studiu care foloseşte electrocardiogramele relevă faptul că peste 6 milioane de americani, peste vârsta de 65 de ani, care au avut COVID-19 au un grad mai mare de risc de a fi diagnosticați cu boala Alzheimer în decurs de 1 an. Poate cineva să explice sau să conteste că această creştere uriaşă a cazurilor de demenţă poate avea vreo legătură cu COVID-19?
AK: Nu cred că a fost stabilit acest lucru, poate fi adevărat, însă nu avem încă suficiente dovezi. În primul rând, diagnosticul pentru boala Alzheimer nu poate fi pus imediat ce se prezintă pacientul, acest lucru necesită timp. Aşadar, trebuie să constatăm că procesul durează de câţiva ani înainte de a pune un diagnostic. Dacă în acest moment vine cineva la mine cu simptome specifice, îi fac un control, şi întreb cum era cu un an în urmă, spune că era într-o stare bună, şi numai după ce a avut COVID, a început să dezvolte aceste simptome, este imposibil să pun diagnosticul de boală Alzheimer. Deci, deşi nu am văzut dovezile pe care s-a fundamentat articolul publicat în Washington Post, cred că există o problemă importantă acolo. COVID-19 a afectat multe milioane de oameni, şi desigur, boala nu a prezentat complicații la toţi, la mulţi dintre ei a fost ceva similar cu o gripă. Acei oameni care au fost afectați mai sever de COVID-19 au fost vârstnicii, oamenii cu comorbidităţi, cum ar fi diabet, hipertensiune, iar prezenţa acestor probleme medicale cum ar fi obezitate şi hipertensiune sau diabet reprezentă factori de risc pentru demenţă. Aşadar, oamenii cei mai afectaţi de COVID-19 sunt cei mai predispuşi pentru a dezvolta demenţă, inclusiv demenţa de tipul Alzheimer.
Profesorul Amos D. Korczyn este absolvent al Universităţii Ebraice, Şcoala de Medicină Hadassah, din Ierusalim (1966), magna cum laudae. A fost şeful departamentului de Neurologie la Centrul Medical Tel Aviv între 1981 şi 2002.
Acesta a manifestat un interes special pentru bolile neurodegenerative şi a scris sau a fost co-autor la peste 700 de articole de specialitate şi capitole în cărţi din domeniu. În plus, s-a ocupat cu organizarea Congreselor privind Disfuncţiile mentale în boala Parkinson din 1993.
Acum, prof. Korczyn este preşedintele Comisiei Medico-Ştiinţifice al Asociaţiei Israeliene pentru Alzheimer. În plus, este membru onorific al societăţilor neurologice din Israel, Serbia, Polonia, Rusia şi România.
Demența este o afecțiune neurologică des întâlnită, cu impact social major, prevalența ei crescând odată cu îmbătrânirea populației
În lume există aproximativ 55 de milioane de persoane diagnosticate, dintre care 70% sunt pacienți cu Alzheimer, însă, de multe ori, poate fi vorba de o combinație cu o altă formă de demență.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, împreună cu demența vasculară, cu corpi Lewy și demența fronto-temporală. Alte afecțiuni care pot cauza demență includ boala Huntington, Parkinson și Creutzfeldt-Jakob.
Descrisă pentru prima dată în 1906 de medicul german Alois Alzheimer, această afecțiune neurodegenerativă determină o deteriorare progresivă a capacităților cognitive până la pierderea autonomiei bolnavului.
Simptomele inițiale sunt reprezentate de tulburări de memorie, urmate de cele de orientare și limbaj, de dificultăți în recunoașterea unor locuri sau persoane și tulburări comportamentale. Toate acestea fac parte din tabloul afecțiunii și pot interfera cu desfășurarea normală a activităților zilnice.
Boala Alzheimer este una dintre cele mai studiate afecțiuni și se presupune că este determinată de o combinație de factori de mediu, genetici și de stil de viață.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
