Secolul al XVII-lea în documente și imagini. Expoziție

„Muzeul Municipiului București etalează periodic părți din bunurile sale culturale deținute în bogatul patrimoniu arhivistic din Colecția de Documente. Este un demers util publicului, care are ocazia de a afla noi informații despre istoria Țării Românești, despre faptele unor voievozi și motivele pentru care erau emise diverse hrisoave, dar și despre cum erau realizate aceste înscrisuri deosebite, care s-au păstrat până în zilele noastre.

În cadrul expoziției vor fi etalate documente provenite din cancelaria Țării Românești începând cu Radu Șerban, Radu Mihnea, Gavril Movilă, Alexandru Iliaș, Matei Basarab, Constantin Șerban, Grigore I Ghica, Gheorghe Duca, Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, câteva mici portrete ale unor voievozi munteni, care au condus și au emis hrisoave în cursul veacului al XVII-lea, bustul voievodului Constantin Brâncoveanu, „Îndreptarea legii” (1652), „Cheia înțelesului” (1678), o Evanghelie tipărită în timpul domniei lui Vodă Brâncoveanu, la 1697, precum și câteva pumnale de la sfârșitul secolului al XVII-lea.

În plan cultural, domnia lui Șerban Cantacuzino este legată de tălmăcirea în românește a Bibliei de la București sau Biblia lui Șerban Cantacuzino, ivită de sub teascurile tiparniței instalată în Mitropolia munteană, la scurt timp de la trecerea sa în lumea celor drepți (noiembrie 1688), de care s-au preocupat îndeaproape spătarul Nicolae Milescu, Ghermanos Locros, mitropolit de Nissa, dascăl la școala domnească de la București, episcopul Mitrofan de Huși și frații Radu și Șerban Greceanu, sub păstoria mitropolitului Teodosie (1668-1672 și 1679-1708).

Acte domnești emise în cursul veacului

Actele domnești emise în cursul acestui veac cuprind referiri de întăriri ale unor stăpâniri de moşii, sate, ţigani, rumâni, case, prăvălii etc., aflate în București sau răspândite în diverse locuri din ţară, danii ale unor asemenea bunuri către unii boieri credincioşi domniei şi ţării, precum şi porunci domneşti adresate marilor boieri din Sfatul Domnesc sau slujbaşilor, în vederea cercetării şi împietririi de moşii, sate ş.a.

Întotdeauna litera iniţială „M” este ornamentată vegetal sau floral, fiind precedată de invocaţia simbolică „Cruce-ajută”, care, la rândul ei, este ornamentată sau este plasată deasupra literei iniţiale, făcând corp comun cu aceasta.

Cele mai multe documente prezintă titulatura domnească scrisă, simplu, cu cerneală neagră, cu chinovar și uneori cu soluție de aur. Sub conţinutul textelor sunt scrise monogramele domneşti, întotdeauna cu chinovar, precedate sau nu de invocaţia simbolică. De cele mai multe ori actele prezintă și semnătura autografă a domnitorului emitent, scrisă cu cerneală neagră, fie peste prima parte a monogramei domnești, fie sub aceasta din urmă.

Autentificarea actelor emise a fost realizată atât prin sigiliul mijlociu domnesc imprimat în ceară roșie, peste care a fost așezat un timbru de hârtie, cât și prin sigiliul inelar domnesc, de formă octogonală, imprimat în chinovar» – explică dr. Grina-Mihaela Rafailă, curator al noii expoziții.

Acest demers expozițional se adresează atât publicului, care va putea să admire frumusețea documentelor de cancelarie, cât și specialiștilor care se preocupă de studiul acestor înscrisuri deosebite” arată un comunicat MMB.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News