Secretele scoase la iveală de tăblițele cuneiforme. Au putut fi TRADUSE

Scrierea cuneiformă a fost folosită în urmă cu 5.000 de ani în Mesopotamia, fiind cea mai veche formă de scriere folosită de oameni cunoscută până astăzi și precedând hieroglifele egiptene. Culturi ce s-au dezvoltat în spațiul mesopotamian au folosit sistemul de scriere cuneiform ca propria metodă de comunicare, printre aceștia numărânduse acadienii și sumerienii. 

Majoritatea scrierilor cuneiforme pot fi găsite pe tăblițe de lut, care în ciuda timpului îndelungat de existență, sunt extrem de durabile, fiind rezistente la foc, una dintre principalele cauze de degradare a artefactelor antice. În ciuda durabilității lor, nimeni nu a putut să le traducă timp de mii de ani, până în perioada erei victoriene. 

După descifrarea textelor, cercetătorii au putut identifica aspecte ale vechilor societăți, uimind atât specialiștii, cât și pasionații de istorie și civilizații antice. 

Arca lui Noe

”Ceea ce au scos la iveală este extraordinar. Scrierea cuneiformă, odată descrifrată, a relevat o serie de fapte neașteptate, dar probabil nici unul nu a avut un impact așa de mare precum descoperirea lui George Smith, din 1872. Pe cea de-a unsprezecea tabletă a Epopeii lui Ghilgameș, acesta a descoperit pentru prima dată povestea potopului. A găsit astfel povestea lui Noe și a arcii sale, care se afla în circulației cu mult înainte de apariția bibliei”, a spus Irvin Finkel, curator al secției orientale din cadrul British Museum. 

Pe o porțiune a unei tăblițe de lut, Smith a putut citi ”faceți toate animalele și ființele vii să urce în arcă”. 

”Descoperirea a fost o chestiune explozivă. Și comparația era mai mult decât o asemănare generală care implica o barcă, animale și un potop. Povestea era în aceeași ordine și erau atât de multe detalii asemănătoare încât a fost clar că aceeași poveste circula și în Mesopotamia cu un mileniu înainte de cea mai timpurie formă a scrierilor ebraice”, a mai spus Finkel.

Primul autor din lume era o femeie

Nu era simplu și nici nu implica privilegii să fii femeie în Mesopotamia, dar membrele familiilor înstărite erau bine educate. Primul autor cunoscut al civilizației omenești a fost, de fapt, o femeie, preoteasa acadiană Enheduanna. 

”Cazul lui Enheduanna ne arată faptul că femeile puteau avea funcții înalte și importante în religia mesopotamiană”, a spus Selena Winson, membru al Departamentului de Istorie Antică și Arheologie al Universității din Leiceter.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News