Secretul longevității călugărilor de pe Muntele Athos

Putem găsi nenumărate minuni în multe părți ale Pământului. Muntele Athos este una dintre părțile lumii pe care toți oamenii religioși le-ar plăcea să viziteze. 

Pe muntele celebru trăiesc aproximativ 2.000 de călugăriîn 20 de mănăstiri și 200 de schituri precum Mylopotamos. După cum e știut, pe Muntele Athos femeile nu au voie, călugării înșiși cred că în momentul în care femeia apare pe Muntele Athos, călugării ar fi deja ispitiți și poate că două treimi dintre ei s-ar căsători. Accesul se face doar cu barca, în ciuda faptului că există o graniță terestră. Accesul este acordat doar pentru aproximativ 100 de pelerini pe zi, 10 dintre ei ne-ortodocși, potrivit shtiu.ro.

Oamenii de aici își petrec cea mai mare parte a timpului singuri, retrăgându-se în celulele lor și concentrându-se doar pe rugăciune.

Secretul longevității călugărilor de pe Muntele Athos

Potrivit Endure, un studiu de 10 ani asupra vieții și obiceiurilor alimentare ale călugărilor i-a uimit pe cercetători. Astfel, oamenii de știință au descoperit de ce mulți dintre cei care trăiesc pe Muntele Athos au peste 100 de ani. De asemenea, cercetarea a dezvăluit că au unele dintre cele mai scăzute incidențe de boli de inimă, Alzheimer și cancer din Europa.

Aceste secrete includ o dietă în care nu este permisă carnea. Călugării trăiesc din pește, legume de sezon, ulei de măsline de casă și pahar de vin de casă. Mesele sunt simple, dar gustoase. Ei mănâncă de două ori pe zi, în jurul orei 11:00 și 19:00, iar în unele zile postesc. Originile celor mai pure diete mediteranene se găsesc pe aceste meleaguri sfinte.

Călugării merg pe un principiu foarte clar, în antiteză cu lăcomia: „Mănânci pentru a trăi, nu trăiești pentru a mânca”.

Mesele lor sunt compuse în mare parte din fibre. Cele mai consumate sunt lintea și fasole. Apoi aceștia se bazează pe alimentele de sezon, proaspete. Astfel reduc riscul de cancer și a altor boli. Un alt principiu după care își pregătesc mesele este gătitul fără sare. Ei o înlocuiesc cu ierburi sau condimentele specifice fiecărui sezon.

Pe Muntele Athos sunt interzise zahărul și alimentele procesate care de cele mai multe ascund o cantitate considerabilă de sare.

Citește și...

România, Grădina Maicii Domnului. De unde vine expresia

apa Francisc în 2019 și Papa Ioan Paul al II-lea în 1999 au reiterat în vizitele lor un fapt vehiculat în tradiția noastră încă din secolul al XV-lea, acela că România este „Grădina Maicii Domnului”.

Puțini știu însă de unde vine acest apelativ. El are la bază o minune petrecută în judeţul Neamţ, la Mănăstirea Bisericani pe vremea Sfântului Cuvios Iosif.

„Grădina Maicii Domnului” este asimilată de creştinii ortodocşi, în general, ansamblului monastic de pe Muntele Athos.

În 1499, Cuviosul Iosif de la Bisericani şi ucenicii săi au început să construiască o biserică. Însă din cauza războaielor și a altor probleme ale vremii au renunțat acest demers și au hotărât să plece în Sfântul Munte Athos, supranumit „Grădina Maicii Domnului”.

La plecare, Fecioara Maria li s-a arătat într-un stejar și i-a oprit să plece.

„Din stejarul respectiv, pe care credincioşii puneau adesea icoana Maicii Domnului, le-a spus Ea călugărilor: «Nu mai mergeţi la Muntele Athos, pentru că şi aici este grădina Mea». Şi de-atunci s-a spus că şi România este Grădina Maicii Domnului”, a amintit Patriarhul Daniel într-una din predicile sale.

Monahii au găsit într-o scorbură a stejarului din care a glăsuit Maica Domnului o icoană făcătoare de minuni, iar pe acel loc a fost construită o bisericuţă de lemn.

Rădăcinile acelui stejar se află și acum la Bisericani, într-o biserică nouă sfințită de Patriarhul României pe vremea păstoririi sale ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei pe 3 octombrie 1999, la împlinirea a 500 de ani de la apariția Maicii Domnului.

Așadar, însăși Maica Domnului a spus pentru prima dată că România este Grădina Ei, conform Basilica.ro.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News