Sectorul bugetar din România: Record de angajați în 2024. Cât sunt salariile

Blocul Național Sindical (BNS) a publicat o analiză detaliată privind evoluția sectorului bugetar din România, care include totalitatea angajaților plătiți din bugetul consolidat al statului, excluzând personalul întreprinderilor de stat și autoritățile de reglementare precum ASF sau BNR.

În octombrie 2024, numărul angajaților bugetari a atins 1.300.297, cel mai mare nivel din ultimii 15 ani. Maximul istoric a fost înregistrat în 2008, cu 1.398.222 de angajați. Comparativ cu august 2024, când erau 1.268.211 posturi ocupate, creșterea este de 2,5%.

Potrivit execuției bugetare pentru luna octombrie 2024, factura salarială a sectorului bugetar s-a ridicat la 14,23 miliarde lei (2,84 miliarde euro). Aceasta echivalează cu un cost mediu brut per angajat de 10.947 lei (aproximativ 2.190 euro), incluzând sporuri. Cheltuielile salariale reprezintă 22,9% din cheltuielile curente ale bugetului general consolidat, fiind pe locul al doilea după pensii și asistența socială.

„Sectorul bugetar este definit în România ca reprezentând totalitatea angajaților de la nivel central și local plătiți din bugetul general consolidat al statului, fără angajații întreprinderilor de stat și fără cei din autoritățile de supraveghere/ reglementare (gen ASF, BNR, etc). În prezent, numărul acestor angajați a atins în luna octombrie 2024, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor, un maxim al ultimilor 15 de ani, respectiv 1.300.297.

Maximul de angajați bugetari în România după debutul tranziției la economia de piață, a fost înregistrat în anul 2008, respectiv 1.398.222 de angajați, ultimul an în care s-a înregistrat un efectiv de personal bugetar mai mare decât cel din 2024, fiind 2009. Creșterea este semnificativă, de 2,5% în doar două luni (în august 2024, numărul posturilor ocupate era de 1.268.211), în condițiile în care PBSN prevede o diminuare a ponderii cheltuielilor salariale din sectorul public în orizontul 2024-2031.

Evaluând creșterea facturii salariale din Septembrie 2024 până în Octombrie 2024 (ca diferență între cheltuielile de personal totale ianuarie-octombrie 2024 din care extragem cheltuielile de personal pe perioada ianuarie-septembrie 2024), pe baza datelor din execuțiile bugetare publicate de Ministerul Finanțelor, putem calcula factura pentru personalul bugetar doar pentru luna Octombrie 2024, respectiv 14,23 miliarde lei. Cu alte cuvinte, în luna Octombrie 2024, factura lunară cu salariile personalului bugetar a ajuns la 14,23 miliarde lei, respectiv 2,84 miliarde euro. Raportând factura lunară la numărul de posturi ocupate (1,3 milioane), rezultă un cost mediu/angajat din sectorul bugetar de 10.947 de lei (costuri brute și incluzând sporuri), respectiv 2.190 de euro. Facem precizarea că raportat la cheltuielile curente din bugetul general consolidat (care reprezintă 92% din totalul cheltuielilor), ponderea cheltuielilor cu salarizarea personalului este a doua cea mai ridicată, după pensii (și asistență socială), așa cum rezultă din datele execuției bugetare (22,9% din totalul cheltuielilor).

Din punct de vedere al structurii angajatorilor ,,de stat’’ unde sunt încadrați funcționarii bugetari, din cele mai recente date ale Ministerului Finanțelor, cercetarea a identificat principalele 12 categorii de ,,angajatori’’ care au în subordine fiecare mai mult de 10.000 de angajați, după cum urmează:

O centralizare mai rafinată, pentru a vedea resursele umane salarizate din bani publici, alocate cumulat la nivel central și local pentru domenii precum educație, administrație publică, sănătate, justiție și ordine publică, ne arată următoarea situație:

Privind graficul centralizat în prezentul studiu, ne putem face o idee despre prioritățile cheltuielilor de personal din fonduri publice, însă, subliniem, în niciun caz o concluzie. Privind resursele umane alocate către domenii fundamentale, observăm (nesurprinzător) că educația necesită cea mai multă resursă umană plătită din fonduri publice dar și că autoritățile executive locale se plasează înaintea domeniului sănătății (surprinzător, având în vedere și distorsiunile semnalate de studiul Băncii Mondiale în legătură cu salarizarea administrației publice).

Am subliniat că este doar o idee, întrucât o concluzie nu poate fi formulată decât după:

i) Analizarea și a fondurilor alocate pe diversele sectoare fundamentale, deci o analiză cantitativă;

ii) Analizarea calității serviciilor publice, pe fiecare sector în parte, deci o analiză calitativă. Fără aceste elemente, care exced obiectivelor prezentei cercetări, nu poate fi formulată o concluzie finală în privința structurii alocării, decât că, în calitate de resursă umană, autoritățile executive locale ,,mănâncă’’ tot mai mult din personalul plătit din fonduri publice. O analiză calitativă sectorială este o direcție viitoare de cercetare (care poate include pe fiecare domeniu în parte indicatori cantitativi și calitativi), dar în prezentul studiu, ne vom rezuma la a formula un set de indicatori de evaluare pentru întreaga calitate a sectorului public din România, așa cum ne arată datele istorice și metodologia propusă de noi”, se arată în raportul BNS.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News