Securitatea după războiul din Ucraina. Ce propuneri aduce țara afectată de conflictul armat

Guvernul de la Kiev a prezentat marţi garanţiile de securitate pe care le consideră necesare pentru Ucraina odată ce războiul cu Rusia se va fi încheiat, relatează DPA și Agerpres. Planul, care a fost prezentat de Andrii Iermak, şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean, şi de Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO, include echipamentul şi pregătirea solicitate de către armata ucraineană de la aliaţii occidentali pentru ca Ucraina să se asigure că îşi poate apăra suveranitatea în viitor.

Printre altele, planul propune ca mai multe state europene şi SUA, Canada, Australia şi Turcia să garanteze securitatea Ucrainei şi ca această ţară să-şi continue eforturile în vederea aderării sale la Alianţa Nord-Atlantică.

Ucraina dorește un statut de membru cu drepturi depline în NATO

Deşi la începutul invaziei ruse Ucraina afirma că, în schimbul unei încetări a focului, este pregătită să nu pună în aplicare mandatul constituţional de aderare la NATO, în prezent Kievul declară că este interesat exclusiv de un statut de membru cu drepturi depline al Alianţei, mai degrabă decât de garanţii de securitate evazive.

Totuşi, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, care a devenit unul dintre cei mai vocali politicieni pro-război din Rusia, a avertizat că propunerile Kievului vor conduce la un al treilea război mondial. Medvedev a scris pe aplicaţia Telegram că aderarea la NATO ar obliga alte state membre să vină în apărarea Ucrainei, adăugând că, dacă NATO speră să slăbească Rusia în acest fel atunci, Alianţa va vedea Pământul ars şi cimentul topit.

La 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova a susţinut constant că este vorba despre o operaţiune militară specială de denazificare a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. 

Rusia a finanţat partide străine cu 300 milioane de dolari din 2014

Rusia a trimis în mod discret cel puţin 300 milioane de dolari în total unor partide politice şi candidaţi în peste 20 de ţări începând din 2014 pentru a-şi exercita influenţa, potrivit unei estimări a serviciilor de informaţii americane, făcută publică marţi, transmite AFP.

Statele Unite 'consideră că este vorba despre estimări minimale şi că Rusia, probabil, în secret, a transferat mai multe fonduri care nu au fost reperate', a indicat un înalt responsabil american, fără a preciza ţările vizate.

Potrivit acestuia, un ambasador rus la post într-o ţară asiatică nespecificată i-a dat milioane de dolari unui candidat la alegerile prezidenţiale.

Administraţia Joe Biden a cerut o astfel de estimare serviciilor sale în urma invaziei ruse în Ucraina, concomitent cu lansarea de către Washington de multiple iniţative pentru izolarea Moscovei pe scena internaţională. Înaltul responsabil a declarat că diplomaţia americană va pune aceste concluzii la dispoziţia guvernelor a peste 100 de ţări, în prelungirea summitului pentru democraţie organizat în format virtual de preşedintele Joe Biden în decembrie 2021. Citește continuarea AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News