Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat miercuri, în urma unei convorbiri telefonice cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, că Groenlanda are dreptul de a decide singură asupra viitorului său, inclusiv asupra unei eventuale declarări a independenței față de regatul danez.
Discuția vine în contextul în care Trump a reluat o idee controversată din trecut, aceea ca SUA să cumpere insula arctică, mergând până la a menționa posibilitatea utilizării forței militare în acest scop, conform agenției Reuters.
Cu un statut de teritoriu semi-suveran și o largă autonomie acordată în 2009, Groenlanda are teoretic dreptul de a-și declara independența. Totuși, insula rămâne profund dependentă de sprijinul financiar al Danemarcei, care contribuie anual cu aproximativ un miliard de dolari la bugetul său, echivalentul a jumătate din resursele financiare disponibile. Această insulă vastă, dar slab populată – având doar 56.000 de locuitori – se bazează economic pe pescuit, în ciuda rezervelor sale considerabile de petrol și gaze naturale.
Premierul Groenlandei, Mute B. Egede, s-a exprimat ferm în repetate rânduri că insula „nu este de vânzare”. Cu toate acestea, Egede susține ideea independenței, dar recunoaște că aceasta nu este încă o opțiune viabilă, având în vedere dependența economică și lipsa unei infrastructuri autonome suficient de puternice.
Groenlanda ocupă o poziție strategică esențială pentru Statele Unite, găzduind baza aeriană Pituffik (fosta Thule Air Base), un punct cheie pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice. În plus, ruta cea mai scurtă dintre Europa și America de Nord trece prin această insulă, ceea ce o face vitală pentru interesele militare și geopolitice ale Washingtonului.
Interesul SUA pentru achiziția Groenlandei nu este nou. După cel de-Al Doilea Război Mondial, președintele Harry Truman a oferit 100 de milioane de dolari în aur pentru insulă, însă guvernul danez a refuzat propunerea. Trump a readus această idee în 2019, în primul său mandat prezidențial, dar a întâmpinat o respingere categorică din partea Danemarcei. Cu toate acestea, administrația americană continuă să exploreze posibilități de extindere a prezenței sale militare în regiune, inclusiv prin instalarea de radare pentru monitorizarea activității navale rusești din Atlantic.
Deși majoritatea locuitorilor Groenlandei își doresc independența, scepticismul privind viabilitatea acestui obiectiv rămâne ridicat. Posibilitatea unui acord de „liberă asociere” cu SUA, similar celui dintre Washington și statele insulare din Pacific, precum Insulele Marshall, Micronezia sau Palau, a fost discutată ca o alternativă. Aceasta ar permite Groenlandei să mențină o relație de dependență economică și strategică, dar să își păstreze o anumită autonomie.
În discuția sa cu Trump, Mette Frederiksen a subliniat că decizia asupra viitorului Groenlandei aparține exclusiv insulei. De asemenea, ea a accentuat importanța consolidării securității în regiunea Arctică, reafirmând disponibilitatea Danemarcei de a-și asuma un rol mai activ în această privință.
„Prim-ministrul a subliniat că revine Groenlandei să ia singură o decizie asupra independenței,” a declarat biroul premierului danez. Aceasta poziție reafirmă angajamentul regatului față de dreptul la autodeterminare al Groenlandei, dar și față de păstrarea stabilității în această regiune sensibilă geopolitic.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu