Șeful diplomației UE îi dă dreptate lui Trump cu privire la cheltuielile pentru apărare ale țărilor NATO

„Trump, în felul său și cu stilul său special, a emis un avertisment către europeni care, în contextul războiului din Ucraina, s-a dovedit corect. Adică, noi europenii ne-am neglijat securitatea, în special capacitățile noastre de apărare”, a spus Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate.

Borrell a făcut aceste declarații în marja summitului aniversar al NATO, desfășurat la Washington între 9 și 11 iulie. El a subliniat că, după încheierea Războiului Rece, cheltuielile militare au încetat să mai fie o prioritate în Europa și că această situație s-a agravat odată cu criza economică din 2009-2016, când „din punct de vedere politic era mai ușor să fie reduse arsenalele decât să fie tăiate pensiile”.

Atitudinea din ce în ce mai agresivă a Rusiei, inclusiv anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, i-a determinat pe membrii NATO să se angajeze la o creștere a cheltuielilor militare. Alianța estimează că 23 de țări aliate vor depăși sau vor îndeplini în acest an obiectivul de a aloca 2% din PIB pentru apărare. „Trump ne-a avertizat cu brutalitate, dar a avut dreptate: Europa trebuie să garanteze o capacitate defensivă mai mare”, a subliniat Borrell.

Deși a evitat să comenteze alegerile prezidențiale din SUA, Borrell a apreciat că administrația președintelui democrat Joe Biden a fost „foarte bună” pentru Europa, „fără îndoială mai bună” decât cea a lui Trump. Referitor la războiul din Gaza, Borrell a considerat că presiunea SUA asupra premierului israelian Benjamin Netanyahu „nu a fost suficientă” pentru a pune capăt conflictului. El a menționat că Washingtonul dispune de măsuri mai drastice pentru a influența Israelul, cum ar fi impunerea de restricții privind vânzarea de armament.

„Presiunea diplomatică nu a fost suficientă, rămâne de văzut dacă sunt dispuși să adopte alte tipuri de măsuri. În trecut, au fost”, a amintit Borrell, referindu-se la restricțiile privind vânzările de arme impuse de foști președinți republicani precum Ronald Reagan și George H.W. Bush. Totuși, Borrell a evitat să afirme că administrația Biden ar trebui să limiteze ajutorul militar acordat Israelului.

Borrell a criticat faptul că ajutorul umanitar nu mai poate tranzita prin punctul de trecere a frontierei de la Rafah, la granița cu Egiptul, și a condamnat bombardamentele din Fâșia Gaza, soldate cu peste 38.000 de morți în rândul palestinienilor. De asemenea, el și-a exprimat îngrijorarea pentru Cisiordania ocupată, care se confruntă cu cea mai mare spirală de violență de la a doua Intifada (2000-2005). „Situația din Gaza nu poate fi mai rea decât atât și totuși se înrăutățește pe zi ce trece, la fel și în Cisiordania. Este evident că există o politică hotărâtă și premeditată de expulzare a palestinienilor”, a afirmat Borrell.

În interviul acordat EFE, Borrell a atras atenția că există un „disconfort profund” în Uniunea Europeană din cauza recentelor călătorii ale premierului ungar Viktor Orban în Rusia și China, în ceea ce Orban a numit o „misiune de pace” pentru Ucraina. Borrell a subliniat că aceste vizite au generat „o confuzie nefericită”, deoarece Orban a încercat să imprime deplasărilor sale un aer oficial utilizând sigla țării sale în calitate de președinte al Consiliului UE, în ciuda faptului că blocul comunitar a insistat că nu are competență să negocieze în numele său, susține Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News