Șeful spionajului lui Putin avertizează Occidentul. Ce decizie a deranjat Federația Rusă
Şeful spionajului preşedintelui rus Vladimir Putin a avertizat miercuri Occidentul că riscă urmări dezastruoase dacă Statele Unite şi aliaţii lor europeni alimentează o confruntare militară directă cu Rusia în legătură cu Ucraina, relatează Reuters.
Moscova a criticat decizia Washingtonului de a permite Ucrainei să folosească rachete americane pentru a lovi teritoriul rus, iar marţi preşedintele Putin a coborât pragul pentru un atac nuclear ca răspuns la o gamă mai largă de atacuri convenţionale. Tensiunile în creştere au determinat o fugă spre siguranţă pe unele pieţe financiare, pe fondul îngrijorării că ar putea exista o confruntare globală care să amintească de criza rachetelor cubaneze din 1962, când superputerile Războiului Rece s-au apropiat cel mai mult de un război nuclear intenţionat.
Serghei Narîşkin, şeful Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei (SVR), a declarat că Moscova va pedepsi orice stat NATO care ajută Ucraina să lovească în adâncimea teritoriului Rusiei cu arme occidentale cu rază lungă de acţiune.
"Încercările aliaţilor NATO de a participa la posibile lovituri cu rază lungă de acţiune cu arme occidentale adânc în teritoriul rusesc nu vor rămâne nepedepsite", a declarat Narîşkin pentru revista National Defence.
Rusia a declarat că Ucraina a lansat pe teritoriul său, în zorii zilei de marţi, rachete ATACMS americane şi a sugerat că SUA trebuie să fi ajutat atacurile cu date din satelit, ţinte şi personal militar. Washingtonul nu a abordat deocamdată aceste afirmaţii, dar a declarat marţi că actualizarea doctrinei nucleare a Rusiei nu este o surpriză şi a respins "amplificarea aceleiaşi retorici iresponsabile din partea Rusiei".
SUA acuză Rusia, care a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina în februarie 2022, că este de vină pentru războiul din Ucraina. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că actualizarea arată lipsa de interes a liderului rus pentru pace. SUA, Spania şi Italia şi-au închis miercuri ambasadele din Kiev din cauza "unor informaţii specifice despre un potenţial atac aerian semnificativ" şi le-au comunicat cetăţenilor săi din Ucraina să fie pregătiţi să caute rapid adăpost. Kremlinul a declarat că nu are de făcut niciun comentariu.
Serghei Narîşkin, care conduce principala organizaţie succesoare a Direcţii Principale a KGB-ului din epoca sovietică, a declarat că elitele occidentale încep să devină mai conştiente de "seriozitatea intenţiilor Rusiei". El a spus că Occidentul ar trebui să înţeleagă "nevoia de o mai mare reţinere în acţiunile sale pentru a nu se implica într-un conflict militar direct cu ţara noastră, ceea ce ar putea duce la consecinţe dezastruoase pentru ei".
Rusia controlează peste 110.500 km pătraţi de teritoriu ucrainean. Ucraina controlează aproximativ 650 km pătraţi în regiunea Kursk din Rusia.
Cu forţele ruse care avansează în Ucraina, Moscova spune că îşi va atinge toate obiectivele, inclusiv demilitarizarea Ucrainei. Preşedintele Joe Biden, care a dat aprobarea pentru lovituri în adâncimea teritoriului Rusiei cu arme americane, a aprobat, de asemenea, furnizarea de mine terestre antipersonal, a declarat un oficial american pentru Reuters.
"Pornim de la tendinţa demonstrată de actuala administraţie a SUA: sunt pe deplin angajaţi să continue războiul din Ucraina şi fac tot posibilul pentru a face acest lucru în timpul care le-a rămas", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Peskov a spus că, deşi nici Rusia li nici SUA nu au semnat convenţia privind interzicerea minelor antipersonal, Ucraina a făcut-o.
Reuters a relatat miercuri că preşedintele Putin este deschis să discute un acord de încetare a focului cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump, dar exclude orice concesii teritoriale majore şi spune că Kievul trebuie să renunţe la ambiţiile de a adera la NATO. Întrebat despre relatarea Reuters, Dmitri Peskov a spus că preşedintele Putin este pregătit pentru contacte şi negocieri, dar că liderul de la Kremlin a mai subliniat că nu va accepta îngheţarea conflictului, notează Agerpres.
"Este important pentru noi să ne atingem obiectivele, care sunt bine cunoscute de toată lumea", a declarat presei Peskov. Kremlinul a respins, de asemenea, sugestiile că Rusia ar putea avea vreo legătură cu tăierea a două cabluri de telecomunicaţii de fibră optică în Marea Baltică. Oficialii europeni nu au acuzat direct Rusia de distrugerea cablurilor, însă Germania, Polonia şi alţii au spus că a fost probabil un act de sabotaj.
"Este destul de absurd - nu există niciun motiv ca în continuare să se dea vina pe Rusia pentru orice", a spus Dmitri Peskov, adăugând că sabotarea anterioară a gazoductelor subacvatice Nord Stream nu a fost investigată cu acelaşi interes.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
