Sunt cutremurele din Vrancea un motiv de îngrijorare?

Nu întâmplător asociem zona Vrancei cu termenul “cutremur”. Este bine-știut de toată lumea faptul că în această zonă există o activitate seismică intensă. În ultima lună, pe site-urile agențiilor de presă din România a crescut numărul știrilor despre aceste mișcări ale pământului. 

Autor: Andreea Iconaru

Monitorizând site-ul oficial al Institutului Național de Fizică a Pământului  în ultimele 3 luni, seismele cu o magnitudine nu mai mare de 4.4 grade pe scara Richter au loc odată la 2-3 zile în Vrancea, dar este posibil ca într-o zi să se petreacă și câte 2-3 cutremure.

Potrivit infp.ro, există câțiva precursori ai cutremurelor, dar încă nu s-a demonstrat faptul că ei sunt mereu prezenți înaintea producerii unui seism. De exemplu, emisiile de radon. Radonul este un gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului. Există o teorie conform căreia creșterea concentrației de radon în atmosferă anunță apropierea unui cutremur. În anii ’70 – ‘80, emisiile de radon au fost studiate, însă fără rezultate concrete. Un alt precursor îl reprezintă semnalele electrice seismice (SES). Niște conductori instalați în pământ transmit semnale electrice seismice care sunt înregistrate cu ajutorul unei rețele telemetrate.

Pentru bătrâni, comportamentul animalelor a reprezentat un “prezicător” al seismelor. În special câinii, pisicile, găinile, caii  și alte animale mai mici devin agitați înaintea producerii vreunui fenomen al naturii (cutremure, eclipse).

“De cele mai multe ori, un seim este recunoscut drept preșoc după ce se produce și cutremurul principal”

Un alt precursor căruia seismologii îi dau mai multă importanță îl reprezintă preșocurile. “Preșocurile sunt cutremure care preced producerea unui cutremur mai mare și care apar grupate  în zona focală a acestuia. O caracteristică generală întâlnită la preșocuri este scalarea mărimii acestora cu magnitudinea șocului principal. Astfel, cu cât evenimentul principal este mai mare, cu atât și eventualele preșocuri sunt mai mari, într-un anumit raport cu magnitudinea cutremurului major”, explică pentru DC News domnul Dr Mircea Radulian, Director Științific INFP.

Se naște întrebarea: cutremurele tot mai dese în ultima vreme din Vrancea pot fi considerate preșocuri? Să ne așteptăm la un seim puternic? Tot domnul Dr Mircea Radulian ne răspunde și ne liniștește: “Din păcate, în prezent este greu de identificat  ‘în timp real’ dacă un cutremur este preșoc sau nu. De cele mai multe ori, el este recunoscut drept preșoc după ce se produce și cutremurul principal. În acest caz, nu avem de a face cu preșocuri, ci mai mult ca sigur cu cutremure obișnuite care se produc în mod regulat în zona Vrancea. Faptul că ele apar grupat câte 2, 3 sau chiar 4 într-o zi nu reprezintă anomalii semnificative, care să indice eventual procese precursoare”.

“Cutremurele din Vrancea cu magnitudinea mai mare ca 7 sunt cu adevărat periculoase și produc avarii semnificative”

Andreea Iconaru: La ce magnitudine un cutremur ar produce efecte puternice?

Dr Mircea Radulian: De exemplu un cutremur adânc din Vrancea de magnitudine 5 nu produce daune de nici un fel, în timp ce un cutremur de aceeași magnitudine dar cu focarul superficial (în crustă) poate provoca daune grave în zona din apropierea epicentrului. Efectele sunt cu atât mai puternice cu cât energia eliberată în focar este mai mare (măsurată de magnitudine) și cu cât focarul este situat mai aproape de locul de interes.

Ca regulă generală, doar cutremurele din Vrancea  cu magnitudinea mai mare ca 7 sunt cu adevărat periculoase și produc avarii semnificative. Pentru cutremurele de suprafață, efectele pot fi puternice în zona epicentrala începând de la magnitudini în jur de 5. În acest ultim caz, efectele scad rapid cu creșterea distanței față de epicentru.

“Nimeni nu poate ști cu precizie momentul în care sistemul de generare a cutremurelor se apropie de faza critică care conduce la declanșarea unui cutremur puternic“

Andreea Iconaru: La ce să ne așteptăm în următoarea perioadă a lunilor august și septembrie?

Dr Mircea Radulian: În ceea ce privește zona Vrancea, dacă activitatea se desfășoară după un ‘scenariu’ normal, atunci vor fi circa 15-20 de cutremure pe lună cu magnitudini până în 5. Nu este exclusă producerea unui cutremur cu magnitudinea peste 4 (acestea având o frecvență de circa un cutremur pe lună). Atenție, însă: nimeni nu poate ști cu precizie momentul în care sistemul de generare a cutremurelor se apropie de faza critică care conduce la declanșarea unui cutremur puternic!

Andreea Iconaru: Anul 2012 este un an cu activitate seismică ridicată în comparație cu anii precedenți?

Dr Mircea Radulian: Nu. Anul 2012 este cât se poate de obișnuit din acest punct de vedere. Chiar am putea spune că are o activitate oarecum mai slabă având în vedere numărul relativ mic de cutremure peste 4 și faptul că nu s-a înregistrat nici un eveniment cu magnitudinea mai mare ca 4,5.

“Există o probabilitate destul de mare ca în Vrancea să se producă într-un viitor nu prea îndepărtat un cutremur destul de puternic”

La începutul anului 2012, anumite publicații din România împrăștiau zvonul că țara noastră ar putea fi zguduită de un cutremur catastrofal până la finalul anului 2013. Directorul Științific INFP ține să ne liniștească pentru viitorul apropiat: “După părerea mea, modelele propuse pentru predicția cutremurelor sunt încă mult prea rudimentare pentru a permite prognoze de încredere chiar și la scară mare de timp. Privind lucrurile strict statistic, nu putem însă neglija faptul că există o probabilitate destul de mare ca în Vrancea să se producă într-un viitor nu prea îndepărtat (de ordinul anilor, dar nimeni nu poate spune cu exactitate când) un cutremur destul de puternic capabil să producă pagube materiale însemnate și să conducă la pierderi de vieți omenești”.

Indiferent de ziua când va avea loc un cutremur mai mult sau mai puțin puternic, trebuie să ținem cont de niște sfaturi, pe care le puteți găsi pe site-ul oficial al Institutului Național de Fizică a Pământului. Printre acestea se numără: să nu intrați în panică; dacă sunteți într-o încăpere,  rămâneți acolo, îndepărtați-va de ferestrele ce se pot sparge; adăpostiți-vă sub tocul ușii; NU fugiți pe ușă, Nu săriți pe fereastră, NU alergați pe scări, NU utilizați liftul, dar, dacă puteți, deschideți ușa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News