Semnarea Tratatului de la Trianon. Istoricul Florin Șperlea: Omogenizarea Ungariei prin noile frontiere a însemnat, de fapt, și o traumă

Istoricul Florin Șperlea a vorbit pentru "Jurnal Militar by Ora Armatei" despre semnarea Tratatului de la Trianon, alături de realizatorul emisiunii, Cristian Dumitrașcu.

"Un tratat necesar - Trianon"

"Este un tratat care, de fapt, reaşază Ungaria, desprinsă din vechiul Imperiu Austro-Ungar în noi orizonturi geografice şi care, de fapt, nu înseamnă neapărat, cum crede foarte multă lume, că e un tratat care reglementează exclusiv frontiera dintre România şi Ungaria. Este vorba de toate frontierele Ungariei, rezultate din această desprindere din Imperiul Austro-Ungar şi care sigur că a însemnat pentru maghiari, la momentul, respectiv o traumă.

Pe de altă parte, eu tot timpul mă refer la ceea ce era, de fapt, imaginea acestui Imperiu Austro-Ungar. Formula şi înainte de Primul Război Mondial şi chiar şi după Primul Război Mondial, care s-a încetăţenit şi era corectă în cea mai mare măsură, era 'închisoarea popoarelor', adică avem de-a face cu un Imperiu Austro-Ungar, deci este o dualitate monarhică, dar care înseamnă, de fapt, o sumedenie de etnii, de naţionalităţi care sunt supuse unei oprimări continue în Imperiul Austro-Ungar, inclusiv românii din Transilvania.

Florin Şperlea: Omogenizarea Ungariei prin noile frontiere după Trianon a însemnat, de fapt, şi o traumă

Aşa încât, de fapt, omogenizarea Ungariei prin noile frontiere după Trianon a însemnat, de fapt, şi o traumă politică, culturală, de statut, în ultimă instanţă, pentru că era vorba despre o Ungarie care îşi visa vechile visuri de mărire încă din vremea Regatului maghiar din Evul Mediu, aşa încât trauma aceasta a devenit una continuă pentru ei şi ea tot timpul înseamnă, de fapt, un mecanism de a le spune celorlalţi că noi, după Primul Război Mondial, adică noi, maghiarii, am fost lipsiţi de statutul nostru şi de Ungaria aceea mare, uitând însă să vorbească întotdeauna despre cum arătau celelalte popoare, care făceau parte din Imperiul Austro-Ungar, supuse oprimării, fiindcă aici vorbim de cehi, de slovaci, vorbim de croaţi, de români, aşa încât /.../ deci foarte multe popoare, care şi-au găsit acest drept la autodeterminare după Primul Război Mondial, sigur că în noile frontiere ale noilor state create în zona Europei Centrale după Primul Război Mondial regăsindu-se părţi importante de minoritate maghiară.

Transilvania, de pildă, are, potrivit recensămintelor din primele două decenii ale secolului al XX-lea, are undeva la aproximativ 60% români şi doar 30% maghiari. Adică nici situaţia Transilvaniei, chiar în interiorul Imperiului Austro-Ungar nu este una de omogenitate maghiară, ca să putem vorbi despre asta", a spus Florin Șperlea.

"Avem noi aşezări din perspectiva tratatelor internaţionale după Al Doilea Război Mondial"

"Găsiţi exagerată trimiterea repetată la Trianon, la ceea ce s-a întâmplat atunci, pentru că se face referire la o organizare deja depăşită, pentru că a fost şi cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost 1945. De ce nu se face trimitere la momentul acesta?", l-a întrebat relizatorul emisiunii.

"Asta e o întrebare foarte importantă, pentru că realitatea este că de fapt, noi vorbim despre ceea ce ei doresc să vorbească, fiindcă, repet, Trianonul acesta este plasat în prim-plan tocmai ca o traumă, o traumă continuă şi se vede foarte bine, dacă vreţi, în studiile istoriografice de mai bine de 100 de ani, poartă exact aceeaşi amprentă a unei realităţi paralele, care se discută de fiecare într-un mod relativ independent. Şi aici întrebarea este importantă, pentru că, repet, avem noi aşezări din perspectiva tratatelor internaţionale după Al Doilea Război Mondial, în februarie 1947, este un nou tratat la Paris, care aşază Europa după Al Doilea Război Mondial, dar în permanenţă, în tot secolul al XX-lea a revenit cu insistenţă problema acestui Trianon.

Amintiţi-vă că în Parlamentul de la Budapesta nu este în 1920, la 4 iunie, exact când este tratatul semnat, este celebrul strigăt "Nem, nem, soha!", adică "nu, nu, niciodată, niciodată nu vom accepta asta", dar încă o dată, fără niciun fel de empatie pentru ceea ce se întâmplase cu minorităţile în interiorul Imperiului Austro-Ungar şi, pe de altă parte, fără niciun fel de înţelegere a unei realităţi care se construise prin voinţa acestor popoare din zona Europei Centrale, inclusiv în cazul Transilvania, românilor, care au dat un exemplu admirabil la 1 decembrie. Noi tot timpul vorbim despre Marea Adunare", a mai spus Florin Șperlea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News