Completul de cinci judecători al instanţei supreme a decis, luni, să admită recursul procurorilor anticorupţie faţă de o hotărâre a instanţei de fond care stabilise eliberarea lui Voicu.
Judecătorii au admis, aşadar, recursul procurorilor, au casat sentinţa instanţei de fond şi, după rejudecare, au respins cererea lui Voicu de eliberare provizorie sub control judiciar. Cei cinci judecători au decis să respingă şi cererea omului de afaceri Costel Căşuneanu de a-i fi ridicată interdicţia de a părăsi ţara.
În urmă cu o săptămână, instanţa supremă a decis eliberarea provizorie sub control judiciar a lui Cătălin Voicu , aceasta fiind prima cerere de punere în libertate admisă din 30 martie 2010, de când senatorul este în arest preventiv în dosarul în care este acuzat de corupţie. Totodată, instanţa a admis atunci şi o cerere a omului de afaceri Costel Căşuneanu de ridicare a interdicţiei de a părăsi ţara, decizia putând fi contestată cu recurs. Decizia a fost contestată de procurorii anticorupţie la completul de cinci judecători de la instanţa supremă.
La termenul de luni, procurorul DNA prezent la şedinţă le-a arătat celor cinci magistraţi că eliberarea senatorului nu este oportună dat fiind motivul pentru care s-a dispus iniţial arestarea preventivă, respectiv acela că senatorul a încercat să-şi preconstituie probe în apărarea sa prin prisma faptului că ştia că telefonul îi este interceptat de anchetatori.
Un alt motiv invocat de acuzare a fost acela că Secţia Penală a Instanţei Supreme care dezbate procesul demnitarului nu a încheiat audierea tuturor martorilor propuşi de procurorii anticorupţie prin rechizitoriu. Astfel, magistratul de la DNA a arătat că până în prezent au fost audiaţi doar 18 martori ai acuzării din cei 28 propuşi şi că între cei 10 martori rămaşi de audiat se numără "înalţi judecători de la Instanţa Supremă" precum Joiţa Preda sau Lidia Bărbulescu.
Legat de ridicarea interdicţiei în cazul omului de afaceri Costel Căşuneanu dispusă prin aceeaşi încheiere prin care s-a admis şi eliberarea lui Voicu, procurorul DNA a arătat judecătorilor că omul de afaceri are rezidenţă pe teritoriul Germaniei, existând astfel riscul ca acesta să nu se mai prezinte la proces.
Un alt motiv pentru care DNA consideră nelegală încheierea Secţiei penale în acest caz este acela că cei trei judecători nu s-ar fi pronunţat asupra menţinerii măsurii arestării preventive în cazul senatorului deşi ar fi pus în mod expres în discuţie această procedură la termenul din 4 aprilie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News