EXCLUSIV Serbia a anunțat construirea hidrocentralei „Porțile de Fier III“ în coordonare cu România. Alex Găvan: Impactul asupra mediului poate fi semnificativ
Mai mulți oficiali sârbi au precizat că hidrocentrala „Porțile de Fier III” va fi construită în coordonare cu România. Autoritățile de la București au fost până în aceste momente rezervate în a oferi detalii despre acest proiect, mai ales din cauza problemelor de mediu pe care le-ar putea genera realizarea unui astfel de obiectiv pe Dunăre.
Ministerul Minelor și Energiei a de la Belgrad a anunțat, după o întâlnire cu ambasadorul României, că Guvernul Serbiei a declarat construcția hidrocentralei reversibile „Porțile de Fier III” un proiect de importanță deosebită.
Autoritățile din România au fost totuși mai rezervate, iar într-un răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul Energiei a precizat că „partea sârbă poate implementa acest proiect doar în strânsă cooperare cu România” și că „în prezent nu există nicio activitate comună. Grup de lucru româno-sârb în legătură cu proiectul „Porțile de Fier III”.
„Proiectul poate fi pozitiv și România ar putea fi dispusă să se alăture cu o participare egală. Pe de altă parte, însă, trebuie luate în considerare cu atenție consecințele pentru mediu și navigabilitate, iar partea sârbă poate realiza acest proiect doar în strânsă cooperare cu România”, a precizat Ministerul Energiei de la București.
Foto: Agerpres
Proiectul ridică probleme de mediu destul de mari, atât în Serbia, cât și în România
Mai mulți specialiști în mediu din Serbia au atras atenția că realizarea unui astfel de proiect ar interfera cu legea din țara vecină, care interzice construcția de clădiri în Parcul Național Porțile de Fier.
Mai mult, având în vedere că geologia zonei este una destul de calcaroasă, acumularea apei în noul baraj ar fi destul de dificilă și ar presupune costuri enorme pentru betonarea întregii structuri.
„Asta ar distruge ecosistemul din Porțile de Fier. Ideea este că întreaga zonă este poroasă. Sunt multe peșteri, roci calcaroase și pământul nu poate reține apa. Deci, pădurile trebuie tăiate, terenul trebuie defrișat complet și fundația să fie betonată, astfel încât apa care este extrasă din Dunăre să nu se scurgă. Este un dezastru”, a zis Dragana Đorđević, consilier științific la Institutul de Chimie, Tehnologie și Metalurgie.
Foto: Facebook Alex Găvan
Alex Găvan: Impactul asupra mediului poate fi semnificativ
Alex Găvan, conservaționist și fondator al Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, a transmis, în exclusivitate pentru DC News, un punct de vedere privitor la acest proiect comun al României și Serbiei.
„Nevoia regională de energie va crește din ce în ce mai mult în următorii ani, iar independența energetică a țării noastre este menită să fie și un factor de stabilitate geopolitică în această parte a lumii, mai ales gândindu-ne la războiul pe care îl avem la graniță“, consideră Alex Găvan.
Cu toate acestea, în opinia conservaționistului, „calitatea energiei este le fel de importantă“, mai ales că obiectivul asumat al Uniunii Europene este ca, până în 2050, Europa să fie „primul continent neutru din punct de vedere climatic“.
„Deși energia hidro este considerată ca fiind printre cele curate, alături de cea fotovoltaică, eoliană sau geotermală, de exemplu, proiectele mari în acest domeniu ne-au arătat că impactul asupra mediului poate fi semnificativ cu afectări importante sau chiar distrugeri ireversibile ale ecosistemului pe suprafețe mari, dincolo de aria de construire a hidrocentralei“, a spus Alex Găvan.
Conservaționistul a făcut un apel la rațiune din partea factorilor de decizie implicați în realizarea hidrocentralei, mai ales că zona este una cu o biodiversitate extrem de mare. Cu un proiect de o așa anvergură, dar în același timp și cu o nevoie tot mai mare de energie, argumentele pro și contra „trebuie să fie foarte bine cântărite, cu consultarea reală și transparentă a comunității“.
„Acolo se află Parcul Natural Porțile de Fier, unul dintre cele mai importante din Europa. Energia este bună atât timp cât, pe termen lung, modul ei de producere nu face rău oamenilor și naturii. Proiectul poate fi oportun atât pentru România, cât și pentru Serbia, dar decizia de a se construi sau nu trebuie luată după analize temeinice, în care trebuie cântărite toate argumentele pro și contra și, desigur, cu consultarea reală și transparentă a comunității“, a conchis Alex Găvan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
