Serbia, Albania şi Macedonia de Nord își vor împărți surplusul de energie şi alimente
Trei ţări din Balcanii de Vest - Serbia, Albania şi Macedonia de Nord - au anunţat vineri că au căzut de acord să formeze o comisie comună pentru a se ajuta reciproc în a face faţă riscului unui deficit de energie şi alimente din cauza crizei în desfăşurare pe fondul războiului declanşat de Rusia în Ucraina, relatează Reuters.
Din Balcanii de Vest fac parte Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia şi Kosovo, toate ţări care aspiră să adere la Uniunea Europeană.
Toate cele şase state depun eforturi pentru a acoperi nevoile energetice în contextul deficitului de astfel de resurse pe fondul războiului din Ucraina.
La un summit al Iniţiativei "Balcani Deschişi" la Belgrad, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, premierul Albaniei, Edi Rama, şi premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, au convenit să creeze un organism care să ajute cele trei guverne să îşi împartă surplusul de energie şi alimente.
"Tot ce este al nostru va fi la dispoziţia Macedoniei de Nord şi Albaniei şi invers", a spus Vucic la o conferinţă de presă.
Serbia depinde aproape în totalitate de importurile de gaz din Rusia şi generează aproximativ 70% din nevoile sale de electricitate în centrale electrice pe cărbune învechite.
Macedonia de Nord se bazează pe combustibili fosili şi hidroenergie şi este de asemenea dependentă de importurile de electricitate. Albania produce majoritatea electricităţii sale în centrale hidroelectrice.
Premierul albanez Edi Rama a spus că cele trei ţări vor cere Uniunii Europene să le ajute să treacă mai uşor peste iarnă.
"Cel mai bun scenariu pentru Albania ar fi jumătate de miliard de euro (reprezentând cheltuieli suplimentare) pentru furnizările neîntrerupte de electricitate", a afirmat el.
"Fac apel la UE să nu repete comportamentul ruşinos din timpul pandemiei (COVID-19), când ţările din Balcanii de Vest au fost nevoite să apeleze la China, Rusia şi Turcia", a spus Rama.
Iniţiativa regională 'Balcani Deschişi' a fost oficializată în 2019, când Serbia, Albania şi Macedonia de Nord au convenit să creeze o zonă economică de 12 milioane de euro şi de graniţe deschise pentru persoane şi bunuri.
Tensiuni tot mai mari în Serbia. Președintele: Occidentul şi Estul se confruntă, iar noi suntem scena conflictului
Remarca sa vine la o zi după ce protestatari sârbi împotriva unei parade gay au purtat drapele ale Rusiei şi portrete ale preşedintelui rus Vladimir Putin.
Nu îmi dau seama dacă (protestul) a fost un atac prin procură, pentru că acolo erau mulţi oameni obişnuiţi, dar dacă în Serbia există un conflict prin procură, există unul, nicio îndoială despre asta, între Est şi Vest, a declarat Vucic pentru Reuters.
Deşi a condamnat agresiunea rusă împotriva Ucrainei, Serbia a refuzat să se alăture sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, ţară cu care Belgradul are puternice legături tradiţionale şi faţă de care este dependent pentru aprovizionarea cu gaz natural. Atât Rusia cât şi China sprijină opoziţia Serbiei faţă de independenţa Kosovo, independenţă susţinută în schimb de majoritatea statelor Uniunii Europene, la care Serbia aspiră să adere.
Încercăm să supravieţuim, cu cât mai puţine răni şi zgârieturi posibil, a mai spus Vucic, descris de agenţia Reuters drept un fost naţionalist care mai târziu a îmbrăţişat politicile pro-europene.
Referindu-se la Kosovo, preşedintele sârb consideră că autorităţile de la Pristina nu doresc o discuţie serioasă sau un dialog serios pentru că speră să-şi poată impune planurile de independenţă cu ajutorul Occidentului.
Am încredere că acele ţări care protejează aşa-numita independenţă a Kosovo vor convinge regimul de la Pristina să nu se joace cu un conflict într-o regiune care cu siguranţă este plină de probleme, a atenţionat el.
Preşedintele sârb a apreciat că este nevoie de intensificarea discuţiilor şi a demersurilor diplomatice europene şi americane pentru soluţionarea disputei imediate asupra noilor norme administrative impuse de Pristina cetăţenilor sârbi.
Guvernul kosovar urmăreşte să impună şederi temporare pentru persoanele care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi să le ceară sârbilor din Kosovo să înlocuiască plăcuţele de înmatriculare auto sârbe ale vehiculelor lor cu plăcuţe kosovare.
Aceste măsuri au condus la un nou episod de violenţă în nordul Kosovo în luna iulie, când ele urmau să intre în vigoare, autorităţile kosovare hotărând atunci în urma acelor tensiuni să amâne aplicarea lor pentru 1 septembrie, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
