Tensiuni între Kosovo şi Serbia. Preşedintele sârb, Vucic, avertisment: Vor continua atacurile asupra Serbiei / Condiţia pentru a fi evitat un conflict în Kosovo

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat că situaţia din regiune este gravă şi tot mai complicată, iar alegerile care se vor organiza în regiune în următoarea perioadă vor intensifica atacurile la adresa Serbiei. Vucic a declarat la televiziunea Happy de la Belgrad că atacurile asupra sârbilor şi copiilor din Kosovo, dar şi din Bosnia şi Herţegovina şi alte zone din regiune, demonstrează că "trebuie să găsim o cale de ieşire din această situaţie şi să fim deştepţi".

"În seara din Ajunul Crăciunului au atacat copii din Kosovo şi pe mine m-a intrigat faptul că nimeni din EULEX, SUA, Germania, de la Biroul ONU la Pristina nu a reacţionat şi nimeni nu ghiceşte cine este atacatorul. Pe nimeni nu interesează ce are de spus Serbia" - a subliniat Vucic, adăugând că după ce se va întoarce de la Forumul economic de la Davos se va întâlni cu emisarii speciali pentru dialogul Belgrad-Pristina.

Când aderă Serbia la UE

Preşedintele a declarat că nu se teme de amânarea deschiderii capitolelor de negociere a aderării Serbiei la Uniunea Europeană, de afirmaţia că Serbia, la fel ca Turcia va fi veşnicul candidat la UE, ci este îngrijorat de posibilitatea ca cineva să spună că nu se va mai investi în Serbia.

"Nu mă tem că vom fi ca Turcia. Nimeni nu va adera la UE înaintea Serbiei. Ceea ce mă îngrijorează sunt investiţiile. Sunt îngrijorat, am văzut cum au părăsit Rusia şi acolo aveau mult mai multe interese decât în Serbia" - a declarat Vucic, adăugând că anul trecut Serbia a atras investiţii străine directe în valoare de 4,1 miliarde euro. Acesta a subliniat că pentru Serbia, indiferent dacă îi place sau nu, este important să aibă bune relaţii cu SUA.

"Acum americanii nu sunt de partea Serbiei, ci încearcă să se comporte raţional şi serios, să nu mai piardă energie în altă parte, pentru că şi-au îndreptat toată forţa spre Rusia. Este un comportament logic, raţional, inteligent şi responsabil. Să folosim tactic, strategic această situaţie nu este uşor, dar în orice caz, pentru noi sunt importante bunele relaţii cu SUA, indiferent dacă ne place, sau nu" - a declarat Vucic.

Kosovarii spun că americanii sunt sub influenţa Serbiei. Răspunsul lui Vucic

Întrebat cum comentează declaraţia premierului Kosovo, Albin Kurti, care a spus că emisarul SUA pentru Balcanii de Vest, Gabriel Escobar, a căzut sub influenţa Serbiei, că se teme de sârbi, Vucic a răspuns că nu comentează astfel de aberaţii. Referindu-se la sancţiunile împotriva Rusiei, el a apreciat că este o "problemă grea despre noi, sârbii", pentru că mulţi au spus că în calitate de preşedinte va introduce sancţiuni Rusiei, iar când nu le-a introdus a fost întrebat de ce nu impune sancţiuni Rusiei.

Preşedintele sârb a spus că atunci când conduci un stat "nu ştii ce sabie ai deasupra capului", că nu poţi să promiţi nimic. "Ce să facem? Să renunţăm la Ceaikovski, Dostoievski, Tolstoi?" - a răspuns Vucic la constatarea că "oamenii Grupului Wagner sunt prezenţi la Belgrad". El a subliniat că Belgradul este cel mai sigur oraş din Europa. "Vin şi ucraineni şi ruşi. Este interesant că mulţi dintre ruşi sunt împotriva lui Putin, iar ucrainenii sunt de partea lui Putin" - a declarat Vucic adăugând că Serbia va investi mult în industria de apărare.

"Exportăm armament în SUA şi UE, ruşilor nu le putem livra, chiar dacă vrem. Toţi solicită muniţie" - a declarat Vucic, subliniind că nu poţi face nimic dacă eşti slab din punct de vedere militar. "Avem probleme pentru că NATO nu respectă rezoluţia 1244 şi nu permite revenirea forţelor sârbeşti în Kosovo" - a declarat preşedintele sârb, adăugând că state vecine Serbiei investesc mult în armată şi a dat exemplul Ungariei şi României. 

Este important ca problema Kosovo să fie examinată în Consiliul de Securitate al ONU, declară preşedintele Serbiei

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, în discuţia cu emisarul special al secretarului general ONU şi şef al misiunii UNMIK, Caroline Ziadeh, a subliniat că pentru Serbia este foarte important ca problema Kosovo să fie discutată în continuare în cadrul Consiliului de Securitate ONU, ca UNMIK să rămână angajat în Kosovo, astfel încât comunitatea internaţională să fie informată transparent cu situaţia din teren.

Acesta a subliniat că Serbia pledează consecvent pentru respectarea principiilor dreptului internaţional şi aplicarea rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate ONU, în baza căreia s-a înfiinţat UNMIK. Caroline Ziadeh a declarat că UNMIK, în baza mandatului său, respectă Carta ONU şi rezoluţia 1244 şi pledează pentru respectarea tuturor acordurilor internaţionale. Vucic a reiterat că angajamentul UNMIK în Kosovo este necesar din cauza instabilităţii permanente, marcată de nenumărate incidente.

"Belgradul este angajat total în dialog, fapt demonstrat de dorinţa de a continua negocierile de la Bruxelles, de eforturile de a găsi o soluţie pentru rezolvarea crizelor provocate de partea kosovară prin măsuri unilaterale. Considerăm inacceptabile atacurile asupra sârbilor, a proprietăţilor lor şi a patrimoniului lor şi considerăm că este necesar ca ONU să condamne aceste provocări" - a declarat Vucic, exprimându-şi speranţa că Serbia va reuşi să menţină pacea şi stabilitatea, mai arată sursa citată.

Ungaria nu vrea Kosovo în Consiliul Europei. Şi Serbia spune acelaşi lucru 

Ministrul sârb de externe, Ivica Dacic, a declarat la Budapesta că Ungaria va vota împotriva primirii Kosovo în organizaţii internaţionale, cum ar fi Consiliul Europei. În declaraţia dată după vizita de o zi în Ungaria, unde s-a întâlnit cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, şi cu ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, Dacic a declarat că această poziţie a Ungariei i-a fost confirmată de nenumărate ori de oficialii maghiari. El a spus că şi-a informat interlocutorii despre situaţia din Kosovo şi aceştia au fost interesaţi dacă (premierul Kosovo) Albin Kurti a venit cu propuneri pentru ajungerea la un acord sau dacă foloseşte incidentele pentru a submina posibilitatea ajungerii la un acord. De asemenea, ministrul de externe a declarat că mesajul principal al oficialilor maghiari a fost că este nevoie de colaborare, este nevoie ca Serbia şi Ungaria să caute împreună soluţii pentru probleme politice, probleme actuale de politică externă, dar şi pentru probleme din domenii precum economia şi energia.

"Ei sunt interesaţi să avem o abordare comună în domeniul energiei, să ne ajutăm unii pe alţii când este vorba de petrol, gaze naturale sau electricitate. Să avem o bună conectare a celor două sisteme energetice" - a declarat Dacic, adăugând că Serbia are cu multe state bune relaţii strategice, dar puţine sunt cele cu care are acorduri concrete, aşa cum se întâmplă cu Ungaria.

"În istoria modernă, suntem la cel mai înalt nivel al relaţiilor noastre. Aceste relaţii nu sunt bazate doar pe colaborarea privind minorităţile naţionale, ci şi pe interese comune, pe puncte de vedere comune asupra unor probleme importante de politică externă. Relaţiile noastre sunt bazate pe nevoia de a lucra împreună pentru a depăşi mai uşor această furtună în care se află întreaga lume" , a mai spus ministrul sârb de externe, adăugând că Ungaria este interesată de realizarea cât mai curând a unor proiecte strategice, cum ar fi căi ferate rapide şi autostrăzi. 

Condiţia pentru evitarea unui conflict în Kosovo, enunţată de Marea Britanie 

"Dacă acordul de la Bruxelles nu va fi aplicat anul acesta, riscul izbucnirii unui conflict este real, iar dacă aceasta se întâmplă, consecinţele vor fi grave" - comentează cotidianul britanic "The Guardian", într-un articol intitulat "Europa trebuie să facă mai mult" în care se analizează situaţia din Balcanii de Vest.

"Relaţiile dintre Pristina şi Belgrad, care se bucură de sprijinul entuziast al Kremlinului şi refuză să recunoască Kosovo, par mai rele decât în orice moment din ultimii 20 de ani" - se susţine în articol şi se adaugă că procesul de mediere a Uniunii Europene este "complicat", din cauza dependenţei Serbiei de gazele naturale ruseşti, dar şi de refuzul Belgradului de a impune sancţiuni Moscovei.

"Dacă acordul de la Bruxelles din 2013, care leagă autonomia politică a sârbilor kosovari de normalizarea relaţiilor dintre cele două părţi, nu se aplică anul acesta, riscul izbucnirii unui conflict este real. Dacă aceasta se întâmplă, consecinţele vor fi ample şi grave, nu doar în ce priveşte o nouă criză a refugiaţilor" - se avertizează în articol şi se aminteşte că în decembrie 2022 a avut loc la Tirana summit-ul UE-Balcanii de Vest, de unde oficialii europeni au transmis un "mesaj simbolic".

"The Guardian" menţionează că a fost primul summit organizat în regiunea a cărei populaţii, în general, doreşte să facă parte din "clubul de la Bruxelles", dar a început să se îndoiască că aceasta se va întâmpla vreodată.

"Acest gest, împreună cu măsuri concrete, cum ar fi includerea în programul Erasmus, a fost bine primit, dacă avem în vedere că premierul Albaniei, Edi Rama, a constatat că lucrurile au început să se schimbe, iar ceilalţi lideri au salutat noul mod de gândire al UE" - se observă în articol şi se aminteşte că între timp şi Bosnia şi Herţegovina a primit statutul de stat candidat la UE.

"Pe măsura instalării oboselii de extindere a UE, Balcanii de Vest şi tensiunile lor aparent nerezolvabile au rămas în umbra priorităţilor geopolitice europene. Însă, războiul din Ucraina a trezit Bruxellesul, în timp ce Rusia încerca să-şi extindă influenţa în regiune în detrimentul UE şi NATO, folosind politica de instabilitate în avantajul său" - se arată în articol şi se adaugă că Occidentul trebuie să se concentreze pe regiune, dar "având în vedere contextul întunecat va fi nevoie de mai mult decât de nişte cuvinte calde".

Situaţia sumbră din cauza Moscovei

Articolul constată că şi în Bosnia şi Herţegovina situaţia este sumbră, pentru că Moscova acordă un sprijin generos "agendei secesioniste a liderului sârbilor bosniaci Milorad Dodik" şi în acelaşi timp Kremlinul "cultivă naţionalismul croaţilor bosniaci, care sunt la fel de hotărâţi să consolideze şi să adâncească separările etnice precizate de altfel în Constituţia BiH, bazată pe acordul de pace de la Dayton".

Cotidianul britanic menţionează că având în vedere rolul geopolitic şi influenţa tot mai mare a investiţiilor Chinei din regiune, UE trebuie să-şi consolideze rolul, deşi succesul partidelor antimigraţie şi islamofobe din state precum Franţa sau Olanda, fac ca extinderea UE să fie nerealistă într-un viitor previzibil. De asemenea, se adaugă că în Serbia sprijinul populaţiei pentru aderarea la UE a scăzut sub 50%, mai ales din cauza presiunilor ca Belgradul să impună sancţiuni Rusiei.

"Fără aderare, UE trebuie să ofere mai mult ajutor economic. În schimbul progresului reformelor în domenii precum statul de drept, lupta contra corupţiei, libera exprimare, un angajament sincer ar putea crea bunăvoinţa necesară reducerii tensiunilor din regiune şi respectarea valorilor democratice" - se subliniază în articol şi se adaugă că varianta mai rea ar fi să se permită regiunii să privească atât spre est, cât şi spre vest, "consolidând forţele iliberale şi naţionaliste, dând astfel posibilitate Kremlinului să-şi realizeze agenda în imediata apropiere a UE".

Ambasadorul Rusiei la Belgrad dă vina pe Occident pentru situaţie 

"Sprijinul Occidentului conduce la acutizarea conflictului din Ucraina şi din nerecunoscutul stat Kosovo" - a declarat ambasadorul Rusiei la Belgrad, Aleksandr Boţan-Harcenko.

"Câţiva reprezentanţi ai Uniunii Europene, care se pare că au încercat să comenteze crimele din Kosovo, ascund circumstanţele în care s-au produs. Deci, împreună cu Pristina sunt vinovaţi de persecutarea populaţiei sârbe şi în consecinţă, de expulzarea sârbilor din Kosovo" - se menţionează în comunicatul Ambasadei Rusiei la Belgrad pentru Agenţia rusă de ştiri TASS.

"Regimul de la Kiev a ucis mulţi copii cu arme livrate de SUA şi statele Uniunii Europene. Lipsa de umanitate a Occidentului nu are limite" - a declarat Harcenko, adăugând că seria de atacuri motivate etnic ale albanezilor asupra sârbilor din timpul Crăciunului, printre care şi rănirea cu focuri de armă a unui copil de 11 ani este alarmantă şi îngrozitoare.

"Radicalii de la Pristina, conduşi de (premierul Kosovo, Albin) Kurti continuă să alimenteze sentimentele sârbofobe sub ochii închişi ai Occidentului. În acest context, doresc să subliniez că refuzul KFOR de a permite Belgradului să desfăşoare poliţişti şi militari în Kosovo, care să asigure securitatea conaţionalilor lor în conformitate cu Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate ONU şi transmiterea acestui refuz chiar în seara din Ajunul Crăciunului, imediat după atacul asupra copiilor sârbi este ruşinoasă" - a subliniat Harcenko.

SUA nu mai colaborează cu Agenţia de Securitate şi Informaţii a Serbiei. Sârbii avertizează asupra unor consecinţe grave

Fostul şef al Agenţiei de Securitate a Armatei Serbiei, Momir Stojanovic, a apreciat că Serbia va suferi consecinţe grave în urma deciziei SUA de a nu mai colabora cu Agenţia de Securitate şi Informaţii a Serbiei (BIA) pentru că astfel Serbia nu va mai avea acces la informaţii importante. Potrivit informaţiilor apărute vineri 13 ianuarie, ambasadorul SUA la Belgrad, Christopher Hill, l-a informat pe ministrul sârb de externe, Ivica Dacic, că SUA "îngheaţă" colaborarea cu BIA deoarece politica de cadre din această instituţie reprezintă o mare problemă pentru Washington.

(Directorul BIA, Aleksandar Vulin, este fost ministru de interne al Serbiei şi considerat "omul Moscovei") "În SUA există peste 15 agenţii cu profiluri diferite, iar noi avem doar două, una civilă şi alta militară. Realizările lor în lupta contra terorismului internaţional sunt impresionante, iar noi am putut beneficia de aceste informaţii, ceea ce de acum înainte nu se va mai întâmpla" - a declarat Stojanovic, adăugând că SUA se tem că informaţiile transmise Serbiei ar putea ajunge la Rusia, din cauza contactelor pe care directorul BIA, Aleksandar Vulin, le are cu serviciile de informaţii din Rusia. "Colaborarea SUA cu BIA a fost bună când era condusă de (actualul ministru sârb de interne, Branislav) Gasic, care ştia că nu se pricepe şi lăsa experţii şi profesioniştii să lucreze, însă Vulin doreşte să ţină totul sub control, iar SUA nu doresc să rişte" - a explicat Stojanovic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News