Preşedintele Serbiei a respins cererea lui Olaf Scholz de a recunoaște Kosovo și de a impune sancțiuni Rusiei.
Preşedintele Serbiei, Aleksandr Vucici, a respins vineri după-amiază, în cursul întâlnirii cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, cererile acestuia de a recunoaşte independenţa Kosovo şi a aplica sancţiuni Rusiei.
Olaf Scholz, aflat într-un turneu în Balcani, a cerut Serbiei să recunoască independenţa Kosovo. Cancelarul Germaniei a afirmat în Kosovo, înaintea vizitei în Serbia, că nu pot fi admise în Uniunea Europeană state care nu se recunosc reciproc.
Serbia a primit în 2012 statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar Kosovo speră să obţină acest statut anul acesta.
"Este prima dată când aud din partea Uniunii Europene că este necesară o recunoaştere mutuală. Trebuie să înţelegeţi că noi nu reacţionăm la astfel de presiuni, la ameninţări că trebuie să facem ceva", a afirmat Aleksandr Vucici, conform publicaţiei Die Zeit, cu ocazia întâlnirii cu Olaf Scholz.
Kosovo şi-a proclamat în 2008 independenţa faţă de Serbia, dar Administraţia de la Belgrad consideră că este în continuare teritoriu sârb. Cinci state UE - România, Spania, Grecia, Slovacia şi Republica Cipru - nu recunosc independenţa Kosovo.
În cursul vizitei la Belgrad, Olaf Scholz a cerut Serbiei şi să se ralieze sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană Rusiei din cauza intervenţiei militare în Ucraina. "Aşteptările noastre sunt ca sancţiunile să fie aplicate de fiecare stat aflat în procesul de integrare în Uniunea Europeană", a afirmat cancelarul german, potrivit site-ului Tagesschau.de.
Aleksandr Vucici a respins şi această cerere a Germaniei. "Noi avem alte raţiuni, avem obligaţii care decurg din relaţiile de sute de ani cu Rusia", a argumentat preşedintele Serbiei, subliniind că "situaţia este foarte complicată" inclusiv în materie de aprovizionre cu energie.
Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, a spus că discuțiile sale telefonice cu Vladimir Putin au scopul să-i reamintească președintelui rus că războiul pe care l-a declanșat nu va reuși, relatează Die Zeit.
Declarația a fost realizată în timpul unei vizite în Lituania, care a avut loc marți.
Scholz spune că discuțiile sale cu Putin sunt importante pentru a se asigura că liderul de la Kremlin înțelege din nou și din nou că strategia sa de a ataca Ucraina, în special, anexarea teritoriului ucrainean, nu va funcționa.
Cancelarul german a insistat că este important ca Putin să înțeleagă că nici Ucraina și nici aliații ei nu vor accepta o „pace forțată”.
Olaf Scholz a fost criticat constant pentru că a continuat să comunice cu președintele rus, în ciuda numeroaselor crime de război comise de forțele armate ale Moscovei în Ucraina.
Sancțiunilor Rusiei împotriva Gazprom Germania ar face daune de cinci miliarde euro pe an, se arată într-o estimare.
Sancţiunile impuse de Rusia împotriva companiei Gazprom Germania şi a filialelor acesteia i-ar putea costa pe contribuabilii şi utilizatorii de gaze germani cinci miliarde de euro pe an, sub forma costurilor pentru achiziţiile din alte surse, scrie duminică ziarul Welt am Sonntag, conform Agerpres. Moscova a decis în mai să sisteze furnizarea către filiala germană a concernului Gazprom, după ce Berlinul a plasat Gazprom Germania sub administrare specială din cauza invaziei ruse în Ucraina.
Ulterior, autoritatea germană pentru reţelele energetice Bundesnetzagentur, ca administrator, a fost nevoită să achiziţioneze gaze de pe piaţa internaţională pentru a înlocui livrările din Rusia şi a onora contractele cu companiile municipale de utilităţi şi cu furnizorii regionali de gaze. Ministerul economiei apreciază că necesarul suplimentar este de 10 milioane de metri cubi de gaze pe zi; un purtător de cuvânt al confirmat estimarea publicată de ziarul citat.
Welt am Sonntag a afirmat că costurile curente vor fi de circa 3,5 miliarde de euro pe an, la care se adaugă suma necesară pentru umplerea depozitului de gaze naturale de la Rehden, ordonată miercuri de ministrul economiei, Robert Habeck. Săptămânalul arată că costurile suplimentare vor fi transferate furnizorilor de energie şi consumatorilor finali, sub forma unei taxe pe gaze, începând din octombrie. Purtătorul de cuvânt al ministerului economiei a susţinut că nu există niciun risc privind furnizarea (citește AICI).
Angela Merkel a avut prima intervenție publică după șase luni, cu privire la războiul din Ucraina: ”În această situație, este vital ca Europa să fie unită, germanii își fac datoria”.
”Solidaritatea mea se îndreaptă către Ucraina invadată și atacată de Rusia și le susțin dreptul la autoapărare”, a spus aseară Angela Merkel în cadrul unui discurs la Berlin, subliniind că sprijină toate eforturile guvernului german, ale UE, ale SUA, NATO, G7 și Națiunile Unite să ”pună capăt acestui război barbar de agresiune al Rusiei”, potrivit Rainews.
Ea a vorbit, de asemenea, despre încălcările drepturilor omului, spunând că ”Bucha reprezintă această oroare” și apoi a subliniat importanța unității UE, amintind că ”nu ar trebui să luăm niciodată pacea și libertatea de la sine înțeles”.
În timpul discursului său, Merkel nu a menționat niciodată numele președintelui rus Vladimir Putin, cu care a avut relații cordiale, și a avertizat că ”nu ar trebui să luăm niciodată pacea și libertatea de la sine înțeles”.
În această ”tristețe nesfârșită”, Merkel a văzut o ”rază de speranță” în sprijinul acordat Kievului de către Polonia, Moldova și alte țări vecine și le-a cerut germanilor să își facă datoria pentru unitatea Europei într-o situație precum cea actuală, în care ”este vital ca Europa să fie unită”.
Este prima dată când fostul cancelar al Germaniei vorbește din nou în public în aproximativ șase luni. Ocazie a fost o seară de rămas bun a președintelui sindicatului Dgb, Reiner Hoffmann, care și-a părăsit funcția după ani de zile. Săptămâna viitoare, pe 7 iunie, Merkel este așteptată să participe la un alt eveniment de discuții politice la Berlin.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News