EXCLUSIV Serotonina, fals denumită „hormonul fericirii“. Prof. dr. Prada avertizează: În cantități mari poate duce la deces. Prea multă fericire nu-i bună / video
Prof. dr. Gabriel Ioan Prada, director medical al Institutului „Ana Aslan“ și șeful disciplinei de geriatrie gerontologie de la Universitatea „Carol Davila“, a vorbit despre serotonină.
Serotonina în exces poate produce afecțiuni grave și chiar deces, a avertizat prof. dr. Gabriel Ioan Prada, director medical al Institutului „Ana Aslan“ și șeful disciplinei de geriatrie gerontologie de la Universitatea „Carol Davila“, într-un interviu la DC News:
„O serie de studii din anii ’70 - ’80, inclusiv domul profesor Stroescu, un mare farmacolog din România care a făcut cercetări în acest sens, au arătat că acest tratament al doamnei profesor Aslan (n.r. Gerovital H3) are un efect antidepresiv. Acest efect vine prin creșterea nivelului de serotonină de la nivelul sinapselor. Sinapsele sunt niște legături între neuroni de contributivitate, nu de continuitate. S-a constatat că la pacienții care au depresie scade nivelul unui neurotransmițător, serotonina, numit acum, fals, „hormonul fericirii“, pentru că nu e hormon. Mai sunt și alți transmițători implicați în depresie, precum noradrenalina sau dopamina.
Există niște mecanisme care îndepărtează serotonina din organism, pentru că, în cantități mari, serotonina e chiar periculoasă și poate produce crize hipertensive foarte mari, agitație, delir, comă și chiar deces. Prea multă fericire nu-i bună, să zicem!“, a spus prof. dr. Gabriel Ioan Prada, continuatorul Anei Aslan la Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie.
„Dar medicamentul doamnei Aslan normaliza nivelul. Nu-l scădea și nu-l creștea“, a spus Val Vâlcu.
„Există o enzimă, monoaminoxidaza, care îndepărta acest neurotransmițător. Au dezvoltat niște medicamente care inhibau complet enzima și au crescut foarte mult nivelul de serotonină și a trebuit să se renunțe la această linie terapeutică.
S-a văzut că medicamentul folosit de Ana Aslan este un inhibitor slab al acestei enzime, reversibil și competitiv. El blochează enzima respectivă, dar doar când nivelele de serotonină sunt foarte scăzute. Când încep să crească, se desface din legătură, astfel încât reglează nivelul de serotonină. Efectul nu se vede decât în timp, nu imediat. Poate așa se explică și faptul că persoanele se simt mai pline de vigoare și mai tinere, pentru că are acest efect antidepresiv. E o chestie foarte importantă“, a mai spus prof. dr. Gabriel Ioan Prada.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
