CCR a decis că Anca Dragu a fost revocată constituțional din fruntea Senatului - Update 2: Reacția USR

UPDATE 2

Uniunea Salvaţi România consideră că decizia CCR pe tema revocării Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului arată că actuala Curte Constituţională este 'extrem de politizată', fiind 'atât de implicată în jocul' majorităţii PSD - PNL încât îşi 'infirmă' jurisprudenţa anterioară. Conform unui comunicat al USR, decizia de miercuri 'întăreşte necesitatea reformării' Curţii Constituţionale.

'Decizia de astăzi se bate cap în cap cu alte decizii mai vechi ale Curţii Constituţionale pe acelaşi subiect. Asta arată că avem nevoie de o reformă a instanţei constituţionale din România, mult prea politizată prin modul de numire şi acţiune a judecătorilor. Avem nevoie de o Curte Constituţională care să acţioneze ca un real arbitru, nu ca un apărător permanent al puterii în raport cu opoziţia', declară preşedintele USR, Dacian Cioloş.

USR adaugă că, prin decizia luată miercuri, Curtea Constituţională stabileşte că un preşedinte de Cameră poate fi schimbat din funcţie 'exclusiv după pofta majorităţii parlamentare conjuncturale', fără să existe fapte care să îi poată fi imputate şi fără să fie necesar acordul grupului parlamentar care a făcut propunerea de numire. Uniunea menţionează că în sesizarea depusă la CCR a argumentat că hotărârea de revocare adoptată de Senat încălca art. 64 alin. (2) din Constituţie, care stipulează că 'preşedinţii Camerelor sunt aleşi pe durata mandatului Camerelor'.

În text au fost invocate decizii ale CCR potrivit cărora prevederile art. 64 alin. (2) din Constituţie nu pot fi interpretate în sensul că revocarea preşedintelui unei Camere ţine doar de existenţa unei majorităţi parlamentare, conjuncturale sau nu, ci, dimpotrivă, revocarea reprezintă o sancţiune de ordin juridic ce trebuie afirmată şi dovedită, menţionează USR.

Totodată, USR a argumentat şi că hotărârea Senatului de revocare a Ancăi Dragu încălca art. 1 alin. (5) din Constituţie, referitor la principiul supremaţiei legii şi a Constituţiei, respectiv art. 64 alin. (5), prin raportare la art. 2, art. 36 şi art. 37. 'De asemenea, a fost invocată în sesizare Decizia 601/2005 a CCR, în care judecătorii constituţionali au arătat că excluderea configuraţiei politice a Parlamentului, aşa cum a rezultat ea, prin voinţa cetăţenilor, cu ocazia alegerilor pentru organul reprezentativ suprem, şi substituirea ei cu o majoritate conjuncturală, rezultată din dinamica compunerii şi recompunerii forţelor politice în Parlament în funcţie de factori neavuţi în vedere de electorat, încalcă litera şi spiritul Constituţiei şi deschide calea instabilităţii activităţii parlamentare', se arată în comunicat.

UPDATE 1

Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizarea USR pe Hotărârea privind revocarea Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului. La finalul lunii noiembrie, Anca Dragu a fost revocată din funcţie, iar în aceeaşi zi preşedintele PNL, Florin Cîţu, a fost ales la conducerea Senatului

De asemenea, CCR a amânat pe 9 februarie sesizarea USR privind modificările aduse Legii vânătorii. 

CCR: Sesizarea lui Iohannis asupra unor modificări aduse Codului de procedură civilă - amânată pe 9 februarie

Știrea inițială

Președintele Klaus Iohannis arată în sesizare că legea, care i-a fost transmisă de Parlament pe 22 decembrie în vederea promulgării, vizează modificarea art. 524-526 din Codul de procedură civilă, ce reglementează procedura contestaţiei la tergiversarea procesului, în vederea armonizării dispoziţiilor cu cele statuate prin decizia CCR 604/2020.

Totodată, a fost introdusă printr-o normă distinctă, la art. III, posibilitatea contestării paternităţii stabilite pe cale judecătorească definitivă. Preşedintele Iohannis afirmă că norma propusă a fost adoptată cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la sistematizarea legislaţiei şi la unicitatea obiectului.

'Considerăm că art. III din legea dedusă controlului de constituţionalitate nu se integrează în conţinutul normativ al Codului de procedură civilă întrucât norma nou introdusă nici nu reglementează o cale de atac şi nici nu introduce vreun motiv de retractare/reformare a unei hotărâri judecătoreşti. Din conţinutul normativ al art. III rezultă că se propune reglementarea unei noi acţiuni, cu aplicare limitată în timp, prin care se repune în discuţie o statuare ce a intrat în puterea lucrului judecat. Or, acţiunile în materie de filiaţie sunt reglementate în Codul civil, iar nu în cel de procedură civilă.'

'Prin introducerea unui articol distinct, respectiv art. III, în legea criticată, articol care nu se integrează nici în Codul de procedură civilă, nici în Codul civil, norma va rămâne exclusiv în această lege, fără a avea conturat un regim juridic necesar pentru punerea în aplicare, ceea ce contravine normelor de tehnică legislativă, astfel cum acestea au fost dezlegate prin jurisprudenţa constantă a instanţei constituţionale', spune Iohannis.

Preşedintele consideră şi că soluţia legislativă nu cuprinde o justificare reală socială şi juridică, ci, din contră, aceasta are ca rezultat o reglementare contradictorie, incoerentă şi neinteligibilă, care alterează înţelegerea şi aplicarea legii. Şeful statului apreciază totodată că aceste dispoziţii contravin şi unor norme şi principii constituţionale şi legale referitoare la: autoritatea de lucru judecat de care trebuie să se bucure o hotărâre judecătorească, protejarea interesului superior al copilului (astfel cum este recunoscut prin convenţiile internaţionale la care România este parte), legalitatea căilor de atac, predictibilitatea şi claritatea normei, precum şi dreptul la un proces echitabil.

Ce susține președintele Iohannis

'Considerăm că paternitatea stabilită pe cale judecătorească nu poate fi contestată, printr-o nouă acţiune, prescriptibilă în termenul general de prescripţie de 3 ani, de către 'tatăl din afara căsătoriei' - întrucât hotărârea judecătorească se bucură de autoritate de lucru judecat. Or, prezumţia de adevăr a hotărârii judecătoreşti prin care s-a stabilit paternitatea nu poate fi înlăturată/răsturnată decât prin exercitarea căilor ordinare sau extraordinare de atac prevăzute de lege. În ceea ce priveşte acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei, aceasta este o acţiune personală în reclamaţie de stare civilă ce are ca obiect determinarea legăturii de filiaţie dintre copilul din afara căsătoriei şi tatăl său, şi, de aceea, ea aparţine copilului', susţine preşedintele Iohannis.

El precizează că prin norma criticată se permite ca, în acţiunea de contestare, şi tatăl din afara căsătoriei să aibă calitate procesuală activă, ceea ce tinde la modificarea regimului juridic al acţiunii în stabilirea paternităţii reglementată în Codul civil. Adaugă faptul că norma este neclară întrucât prin utilizarea sintagmei 'tatăl din afara căsătoriei' nu se înţelege cine ar putea avea calitatea de reclamant în această nouă acţiune: bărbatul care a avut calitatea de pârât în primul litigiu şi faţă de care copilul are deja filiaţia stabilită prin prima hotărâre judecătorească, sau un terţ faţă de acest litigiu care s-ar pretinde tatăl natural al copilului.

De asemenea, şeful statului menţionează că prin această lege contestarea stabilirii de paternitate se propune a fi admisibilă numai dacă a fost promovată în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ, ceea ce înseamnă că norma va fi doar cu aplicabilitate temporară, aspect de natură a afecta securitatea raporturilor juridice.

În ceea ce priveşte sfera hotărârilor judecătoreşti care în viziunea legiuitorului vor putea fi repuse în discuţie şi implicit lipsite de efecte juridice, şeful statului precizează că art. III din legea criticată nu distinge în funcţie de conduita procesuală a tatălui din afara căsătoriei, de respectarea regimului probelor administrate, de eventualele manifestări de voinţă ale acestuia cu privire la recunoaşterea filiaţiei.

Referitor la admisibilitatea acestei contestaţii, preşedintele Iohannis consideră că folosirea sintagmei 'au fost obţinute probe noi prin procedee tehnico-ştiinţifice care nu erau disponibile la data soluţionării cauzei' este imprecisă şi de natură a genera interpretări diferite în practică cu privire la aprecierea momentului la care procedeul era disponibil (la modul general sau pentru acea parte din proces) şi, în consecinţă, susceptibilă de a crea o practică neunitară.

'Considerăm că nici soluţia legislativă, cuprinsă în art. III alin. (2) din legea criticată - potrivit căreia prima hotărâre judecătorească definitivă va deveni lipsită de efecte, nu îndeplineşte cerinţele constituţionale de calitate a normei întrucât statutul civil al persoanei trebuie să se bucure de maximum de precizie, astfel că prima hotărâre trebuie să fie schimbată pentru a putea fi efectuate formalităţile din registrele de stare civilă', mai arată Iohannis. Şeful statului solicită CCR să admită sesizarea şi să declare legea neconstituţională. 

CCR dezbate sesizarea privind revocarea Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului

Curtea Constituţională a României dezbate, miercuri, sesizarea USR asupra Hotărârii privind revocarea Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului. Motivele de neconstituţionalitate invocate de USR sunt încălcarea art. 64 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor sunt aleşi pe durata mandatului forurilor legislative.

Ce scrie în textul sesizării

'Norma constituţională (art. 64) face o distincţie clară între calitatea de preşedinte al unei Camere a Parlamentului şi calitatea de membru în Biroul permanent. Această distincţie iese în evidenţă cu putere din faptul că preşedintele unei Camere a Parlamentului este ales pe perioada întregului mandat al Camerei respective, anume 4 ani, în timp ce membrii Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. În privinţa calităţii de membru în Biroul permanent al preşedintelui Senatului, această calitate este una subsidiară celei de preşedinte al Senatului.'

'În aceste condiţii, reglementarea care indică posibilitatea revocării membrilor Biroului permanent îi are în vedere pe acei membri care sunt numiţi în această funcţie. Textul constituţional nu îi poate viza pe cei doi preşedinţi ai Camerelor Parlamentului, întrucât ei nu au calitatea de membru în Biroul permanent în mod direct, ci calitatea de preşedinte de Cameră le conferă, de drept, şi calitatea de membru şi preşedinte al Biroului permanent', se arată în textul sesizării.

USR consideră că, în condiţiile în care propunerea de revocare formulată de grupurile parlamentare PNL, PSD şi UDMR este întemeiată exclusiv pe argumentul existenţei unei noi majorităţi, fără a fi indicat niciun motiv de încălcare a regulamentului sau a Constituţiei, Hotărârea Senatului 131 din 23 noiembrie 2021 este neconstituţională, fiind încălcate prevederile art. 64 alin. (2) din Constituţie, prin raportare la concluziile deciziei CCR 467/2016. Alte motive invocate sunt încălcarea principiului supremaţiei legii şi a principiului constituţional al configuraţiei politice a Camerelor Parlamentului.

'Prin principiul configuraţiei politice a Camerelor Parlamentului se înţelege compunerea acestora rezultată din alegeri, pe baza proporţiei pe care grupurile parlamentare o deţin în totalul membrilor Camerei respective.

(...) Revocarea preşedintelui Senatului nu poate conduce la pierderea de către grupul parlamentar din care acesta provine a funcţiei de preşedinte, funcţie dobândită în virtutea rezultatelor obţinute în alegeri, precum şi în temeiul principiului configuraţiei politice, principiu de rang constituţional', se motivează în cerere. USR susţine că Parlamentul a modificat natura mandatului, încălcând art. 2 din Constituţie, care interzice ca un grup de persoane să exercite suveranitatea naţională în nume propriu.

'Revocarea preşedintelui Senatului înainte de expirarea mandatului nu poate fi realizată în conformitate cu Constituţia republicată şi cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale decât la iniţiativa exclusivă a grupului parlamentar care a susţinut candidatura şi numai pentru abateri grave în exercitarea funcţiei. Schimbarea ulterioară a configuraţiei politice nu poate constitui un temei constituţional al revocării preşedintelui unei Camere parlamentare.

(...) Revocarea trebuie să cuprindă criterii stricte, să nu se realizeze în mod arbitrar şi aleatoriu, ci cu respectarea dreptului la apărare al persoanei în cauză şi cu respectarea echilibrului între principiul majorităţii parlamentare şi principiul configuraţiei politice. Spiritul Constituţiei României înclină în sensul existenţei unor garanţii speciale împotriva demiterii nejustificate.

(...) Jurisprudenţa Curţii Constituţionale oferă argumente în sensul că Parlamentul nu poate suprima durata unui mandat care este de rang constituţional', se mai explică în sesizarea USR. La finalul lunii noiembrie, Anca Dragu a fost revocată din funcţie, iar în aceeaşi zi, preşedintele PNL, Florin Cîţu, a fost ales la conducerea Senatului. 

CCR discută sesizarea USR privind modificările aduse Legii vânătorii

Curtea Constituţională a României discută, miercuri, sesizarea USR privind proiectul care aduce o serie de modificări Legii vânătorii, inclusiv în ceea ce priveşte cotele de vânătoare pentru speciile de păsări migratoare. Potrivit USR, modificările adoptate 'pot duce la decimarea anumitor specii de păsări migratoare, cu efect devastator asupra biodiversităţii', şi contravin dreptului comunitar.

'Noua formă a legii prevede modificări substanţiale care, odată intrate în vigoare, vor avea efecte devastatoare asupra biodiversităţii, incompatibile cu obligaţia pozitivă a statului de a asigura protecţia mediului, inclusiv prin protecţia biodiversităţii. Încălcarea textelor constituţionale reiese prin renunţarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare şi înlocuirea acestuia cu un sistem aleatoriu pe baza unui număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător, cât şi prin diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calităţii de vânător', se arată în sesizarea USR.

Conform documentului, în România sunt aproximativ 70.000 de vânători, la care se pot adăuga alte mii de vânători străini care sunt invitaţi de asociaţiile din ţară. 'Într-o simulare în care numai 2.000 de vânători (ceva mai puţin de 3% din vânătorii români) vânează numărul maxim de păsări/zi în perioada sezonului de vânătoare, rezultă că, într-un an, s-ar putea vâna întregul efectiv populaţional al mai multor specii de păsări care folosesc teritoriul României pentru cuibărit, pasaj sau iernare.

De exemplu, s-ar permite vânarea a 3.660.000 de exemplare din specia gâscă de vară, în condiţiile în care populaţia în timpul pasajelor este estimată la 6.110 - 16.162 exemplare, iar populaţia care iernează la noi este de 4.598 - 12.510 exemplare', explică USR.

Dacă în forma iniţială a legii, pentru specia Anser albifrons, gârliţa mare, cota anuală prevăzută era de circa 50.000 de indivizi, în noua formă a legii cota anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător în parte, se mai arată în sesizare. Astfel, se estimează că pentru gârliţa mare, într-un sezon de vânătoare, 'se poate ajunge în noua formă la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, ceea ce este de peste 17 ori mai mult' decât în forma iniţială a legii.

În ceea ce priveşte priveşte scurtarea de la un an la şase luni a stagiului pentru obţinerea permisului permanent de vânătoare, USR precizează că 'timpul foarte scurt de pregătire a viitorilor vânători nu reprezintă o garanţie suficientă' asupra faptului că aceştia vor putea să deosebească speciile de păsări care nu se pot vâna de cele care se vânează, dar sunt asemănătoare.

'Neconstituţionalitatea modificărilor derivă din faptul că un proaspăt vânător poate ieşi la vânătoare de ciocârlii de câmp, fără cunoştinţe de bază referitoare la identificarea acestei specii. În plus, legea adoptată nu este corelată şi nu este compatibilă cu dreptul comunitar, ci este contrară dreptului comunitar, care statuează faptul că anumite păsări sălbatice pot fi vânate numai în condiţiile în care se respectă principiul utilizării durabile/raţionale şi se stabilesc şi se respectă limite fundamentate ştiinţific', a declarat deputatul USR Stelian Ion.

Conform USR, legea încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 35 alin. (1), art. 135 al. (2) lit. d) şi e) şi art. 148 raportat la art. 20 din Constituţia României, raportate la prevederile Directivei nr. 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva 'Păsări'), scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News