Sfântul român ale cărui moaște vor fi puse în altarul noii Catedrale Notre Dame din Paris

Moaștele Fericitului Vladimir Ghika, împreună cu cele ale altor patru sfinți, vor fi așezate în altarul Catedralei Notre Dame din Paris, cu ocazia redeschiderii și sfințirii lăcașului de cult restaurat. Este vorba despre cinci figuri marcante ale Bisericii, care au avut un impact semnificativ asupra vieții diecezei din Paris, conform Episcopiei Greco-Catolice „Sfântul Vasile cel Mare” din București.

Vladimir Ghika (1873-1954), cunoscut și sub numele de Fericitul Vladimir Ghika, reprezintă o personalitate deosebită în cadrul Bisericii Catolice. Originar din Constanța, dintr-o familie nobilă cu rădăcini bizantine, a crescut într-un mediu ortodox. Totuși, în anul 1902, în timpul studiilor la Paris, a ales să se convertească la catolicism. Această decizie a marcat începutul unui drum spiritual care îl va duce la hirotonire și, în final, la jertfirea sa ca martir al credinței.

Parisul a avut o importanță deosebită în viața lui

Parisul a avut o importanță deosebită în viața lui Vladimir Ghika. A fost nu doar locul în care s-a convertit, ci și orașul în care a realizat numeroase activități caritabile și religioase. După ce a terminat studiile de filosofie și teologie la Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma, Vladimir s-a întors în capitala franceză, unde a devenit o personalitate respectată în rândurile intelectualilor și ale celor din mediul religios.

Spiritualitatea lui Vladimir Ghika a fost profund marcată de atmosfera Parisului și de comunitatea catolică din acest oraș. A întreținut relații de prietenie cu figuri importante din cultura și Biserica vremii, precum Jacques Maritain, și s-a implicat activ în ajutorarea celor nevoiași. A deschis centre de sănătate, adăposturi pentru oamenii fără locuință și a pus bazele unor proiecte sociale destinate celor defavorizați. În Paris, Ghika a devenit un exemplu al preotului misionar, combinând cultura sa vastă și pasiunea pentru artă cu o devotare constantă pentru binele celor săraci.

A ales să se întoarcă în România. O pildă de rezistență spirituală împotriva regimului comunist

Unul dintre cele mai remarcabile aporturi ale sale a fost dedicarea sa pentru promovarea dialogului ecumenic, îmbinând respectul față de tradițiile sale ortodoxe cu credința catolică. Această caracteristică face ca relicva sa să aibă o semnificație aparte într-un altar care adăpostește reprezentanți ai celor șapte Biserici catolice de rit oriental.

Deși viața din Paris îi oferea multe avantaje, Vladimir Ghika a ales să se întoarcă în România în 1939, cu puțin înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial. A simțit că era nevoie de prezența sa alături de conaționalii săi, într-o perioadă dificilă și plină de incertitudini. În timpul regimului comunist, a fost persecutat din cauza devotamentului său față de Biserica Catolică și a refuzului său de a abandona activitatea sa religioasă. A fost arestat în 1952, sub acuzația de spionaj și de implicare în activități subversive.

În închisoarea Jilava, unde a fost supus unor torturi crunte, Vladimir Ghika a murit pe 16 mai 1954, ca urmare a abuzurilor fizice. Devotamentul său neschimbat față de credință și sacrificiul său personal au transformat-o într-o pildă de rezistență spirituală împotriva regimului comunist. În 2013, Biserica Catolică l-a beatificat, recunoscându-l drept martir al credinței, conform Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News