Sfinții Constantin și Elena. Obiceiuri și superstiții

În popor această sărbătoare este cunoscută ca şi Contantin Graur sau Constantinul Puilor.

Bătrânii spun că în această zi păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare. 

Cunoscuţi drept cei care au dat libertatea creştinismului, cei doi împăraţi Constantin şi Elena au devenit adevăraţi protectori ai creştinilor.

În timpul domniei sale, Împăratul Constantin a adoptat o serie de măsuri în favoarea Bisericii şi a preoţilor, iar mama sa, Împărăteasa Elena, se spune că şi-ar fi eliberat sclavii şi i-ar fi ajutat pe creştinii persecutaţi. 

OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII

În anumite zone, de ziua Sfinţilor Constantin şi Elena, se practică o serie de obiceiuri, pornite din superstiţii populare.

Agricultorii nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului.

Se mai spune că porumbul, ovăzul şi meiul plantate după această sărbătoare se vor usca.

Viticultorii cred că dacă lucrează în vie de ziua Sfinţilor Constantin şi Elena, graurii le vor mânca recolta. 

Ciobanii stabilesc în ziua de Constantin şi Elena cine le va fi şef şi unde îşi vor amplasa stânele. De asemenea, ei fac un foc mare prin care trec oile pentru a le feri de pericole, cât timp vor fi în stână.

Pentru a feri gospodăria de rele, femeile stropesc peste tot cu agheasmă şi dau cu tămâie.

[citeste si] 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News