Fie că dormi singur sau împarți patul cu altcineva, sforăitul poate fi o pacoste. Cei care sforăie toată viața pot simți că nu pot face nimic pentru a nu mai produce sunete noaptea ca o mașină de tuns iarba, dar nu este obligatoriu să fie așa.
Persoanele care sforăie au adesea exces de țesut nazal sau au modificări ale gurii, cu o tendință mai mare la vibrații; uneori, chiar și dimensiunea și poziția limbii pot împiedica respirația regulată provocând sforăitul. Această condiție poate duce la uscăciunea gurii sau dureri în gât la trezire.
Dacă sforăitul nocturn este frecvent, poate afecta calitatea somnului, ducând la oboseală în timpul zilei și iritabilitate. În plus, această afecțiune ține și partenerul treaz și dacă este persistentă poate cauza probleme în relație, potrivit Sonnocare.
Sforăitul nocturn poate fi asociat cu mai mulți factori. Este important să recunoaștem cauzele și să găsim cele mai potrivite soluții pentru a promova un somn mai liniștit și profund.
Printre cauzele care favorizează sforăitul nocturn se numără:
Vârsta: pe măsură ce se ajunge la vârsta mijlocie, gâtul se îngustează și tonusul muscular se reduce.
Excesul de greutate/obezitatea și sarcina: Aceste afecțiuni predispun adesea la o creștere a țesutului la nivelul gâtului și gâtului care poate vibra în timpul inhalării de aer în timpul somnului, inducând sforăitul.
Alergii, congestie nazală de la răceală sau gripă, devierea septului nazal: orice împiedică respirația pe nas poate provoca sforăitul nocturn.
Factori genetici: bărbații au căi de aer mai înguste decât femeile și sunt mai predispuși să sforăie. În plus, gâtul îngust, palatul despicat, adenoidele mărite sunt caracteristici suplimentare care contribuie la sforăitul nocturn.
Alcool, fumat, droguri: consumul de alcool, fumatul și unele medicamente, cum ar fi tranchilizante sau relaxante musculare, pot crește relaxarea musculară ducând la mai mult sforăit.
Postura în timpul somnului: sforăitul nocturn este favorizat și de poziția pe care o asumăm în timpul somnului, în special cea în decubit dorsal.
Adesea pentru a remedia sforăitul nocturn este necesar să se intervină prin terapii medicale care ar putea ajuta la rezolvarea problemei. Pneumologul poate recomanda dispozitive medicale sau proceduri chirurgicale, cum ar fi:
Utilizarea CPAP (Presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii).
Constă în utilizarea unui dispozitiv care livrează un flux de aer la o presiune pozitivă constantă în interiorul căilor respiratorii, printr-o mască de față.
LAUP (uvulopalatoplastie asistată cu laser), o operație care folosește un laser pentru a scurta uvula și pentru a face mici tăieturi în palatul moale pe ambele părți. În acest fel, în timp ce tăieturile se vindecă, țesuturile din jur se rigidizează pentru a preveni vibrațiile care declanșează fenomenul de sforăit nocturn.
Implanturi palatine care presupun introducerea de mici implanturi de plastic în palatul moale care ajută la prevenirea prăbușirii acestuia din urmă, evitând astfel declanșarea sforăitului nocturn.
Somnoplastie care utilizează niveluri scăzute de energie termică prin radiofrecvență pentru a îndepărta uvula și țesuturile moi ale palatului care vibrează în timpul sforăitului. Procedura se efectuează sub anestezie locală și durează aproximativ 30 de minute.
Dispozitive anti-sforăit, adică dispozitive, asemănătoare cu apărătorul de gură al unui atlet, care ajută la deschiderea căilor respiratorii prin aducerea maxilarului și/sau a limbii înainte în timpul somnului.
Proceduri chirurgicale precum UPPP (Uvulopalatopharyngoplasty), TAP (Palatoplastie cu ablație termică), amigdalectomia și adenoidectomia, care măresc dimensiunea căilor respiratorii prin îndepărtarea chirurgicală a țesuturilor sau corectarea anomaliilor.
Benzile nazale sunt unele dintre cele mai puțin invazive instrumente anti-sforăit disponibile. După ce este aplicată pe partea exterioară a nasului, banda adezivă folosește tensiunea pentru a dilata pasajele nazale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News