Singurul român cu adresă inedită. Unde locuiește

Bărbatul trăieşte acum după norme nobiliare, a creat un blazon al familiei şi desfăşoară activităţi caritabile, prin intermediul unei fundaţii care a ajutat mii de persoane din toată ţara.

Cine este Daniel Negrea

Daniel Negrea s-a remarcat, la începutul anilor 1990, mai mult prin muzică religioasă, el având turnee în ţară şi în străinătate. Asemănarea sa cu Benny Andersson, unul dintre membrii grupului ABBA, i-a adus faimă în afara ţării şi chiar a ajuns să lucreze cu celebrii artişti suedezi. "Muzica a fost pasiunea mea de când eram copil. Cânt vocal şi la sintetizator. Am concertat în mănăstiri şi oriunde am fost chemat. Cânt muzică evanghelică din repertoriul internaţional dar şi bisericească, unele fiind compoziţii proprii. De-a lungul anilor, am concertat în Europa, Asia, America şi am ajuns să lucrez inclusiv cu Benny Andersson, care avea şi el pasiune pentru muzica religioasă. Împreună am ţinut concerte de binefacere pentru Bosnia-Herţegovina, Moldova, Sudan sau alte ţări. Am înregistrat o casetă în studioul ABBA fără să plătesc nimic. Mi-au spus că lucrul acesta nu l-au mai făcut pentru nimeni în cei peste douăzeci de ani de când aveau acel studio", a povestit, pentru AGERPRES, arădeanul Daniel Negrea.

Legătura cu ABBA

El crede că legătura cu ABBA s-a creat datorită asemănării sale cu Benny Andersson. "Relaţia mea cu ei a pornit în 1990, când am fost invitat în Suedia la un concert de muzică evanghelică. Cel care mi-a asigurat sonorizarea lucra cu grupul ABBA şi când a văzut cât de mult semăn cu Benny, a pus la cale o întâlnire. Când am ajuns la studioul lor, Benny Andersson a fost şocat să mă vadă. M-a luat în concerte, primul a fost în faţa a 11.000 de oameni şi când am intrat împreună pe scenă, sala a amuţit. Apoi, presa din Suedia a scris că Benny şi-a găsit sosie din România", spune Daniel Negrea.

În ţara noastră, arădeanul era obişnuit să fie comparat cu Benny Andersson, însă în SUA spune că a fost confundat cu Chuck Norris, în timpul unor turnee. "Aveam acelaşi stil de îmbrăcăminte, cu ciocate, pălărie, freza, barba... Acolo eram Chuck Norris, în Europa eram Benny Andersson...", spune arădeanul, care de profesie este socio-teolog şi are licenţă în drept.

Castelul, vechime de 300 de ani

La mijlocul anilor 1990, Daniel Negrea s-a concentrat pe activitatea fundaţiei caritabile "Humanitas Gura Popii", pe care o înfiinţase şi care reuşea să susţină numeroase familii cu nevoi materiale, cu ajutorul fondurilor atrase din afara ţării. În timpul activităţilor sale sociale, a descoperit un castel ruinat în localitatea Şofronea, aflată la aproximativ zece kilometri de municipiul Arad. Clădirea are o vechime de 250 - 300 de ani, însă după 1949, când a fost preluată forţat de comunişti, a devenit sediu al unei ferme de stat, iar mai apoi de C.A.P. Astfel, până în 1990 s-a distrus, pentru că imobilul fiind folosit inclusiv şi ca depozit de cereale.

"Castelul apare prima dată în acte în 1889, într-un contract de proprietate, dar construcţia este mai veche cu aproape 200 de ani. A fost proprietatea baronului Janos Purgly, care ulterior l-a lăsat fiului său, Laszlo Purgly. Familia era una foarte cunoscută la acea vreme, fiind al patrulea investitor al Aradului. Magdolna Purgly fusese căsătorită cu celebrul amiral austro-ungar Miklos Horthy. În 1949, comuniştii l-au dus în temniţă la Târgu Jiu pe Laszlo Purgly, iar imobilul a fost preluat de statul român şi s-a degradat continuu", spune Daniel Negrea.

În 1995, arădeanul a ajuns la o înţelegere cu administraţia locală din Şofronea şi a obţinut concesionarea pe 99 de ani a domeniului, care are şi un parc de cinci hectare. Din acel moment, fundaţia a colectat fonduri şi a investit în reabilitarea castelului, amenajând şi un mic loc de agrement, un ştrand termal, care este vizitat de 25.000 de oameni pe an.

Cred că sunt singurul pământean care are o astfel de adresă, fără stradă, fără număr

"Castelul fusese evaluat atunci la 78.000 de dolari, însă am investit aproximativ două milioane de dolari în acest loc, începând cu banii familiei şi continuând cu donaţii. Dar, întâi de toate, am investit sufletul meu. Castelul a devenit casa mea la propriu, iar în buletin, la adresă, este menţionat că locuiesc în Şofronea, Castel. Cred că sunt singurul pământean care are o astfel de adresă, fără stradă, fără număr, doar menţiunea 'Castel'. A fost o dorinţă specială să am domiciliul din buletin în acest loc", spune Daniel Negrea.

El s-a mutat cu întreaga familie într-o aripă a castelului, de unde administrează fundaţia şi locul de agrement. Spune că trăieşte după "normele nobiliare", concentrându-se pe acţiunile de caritate pe care fundaţia şi filialele deschise le au în toată ţara.

"Am derulat proiecte cu impact major în 17 judeţe, între care se numără şcoli de alfabetizare care au reuşit să integreze în învăţământul de masă sute de copii. Am facilitat accesul la servicii medicale celor defavorizaţi, iar cu ajutorul unui proiect cu finanţare externă, am reuşit sigilarea danturilor a 30.000 de copii din ţară, în decurs de cinci ani, pentru a nu mai face carii", inventariază Daniel Negrea.

Familia sa a creat inclusiv un blazon, pe care l-a montat pe una dintre părţile laterale ale castelului. "Este o mână şi trei figurine care întruchipează mama, tatăl şi copilul. Blazonul simbolizează mâna lui Dumnezeu care susţine familia. Am creat şi un muzeu cu sute de piese, unele vechi de 200 - 300 de ani, pentru a păstra o parte din istoria noastră. Avem costume medievale, pe care le folosim la întâlniri, evenimente publice la castel sau în alte locuri din ţară", spune arădeanul.

Cu toate acestea, Daniel Negrea şi familia sa nu au servitori care să le aducă ceaiul sau masa, chiar dacă stau într-un castel. Ei sunt cei care întreţin tot domeniul. Cea mai mare parte a timpului, în sezonul cald, familia poate fi văzută lucrând pe domeniu, inclusiv la întreţinerea spaţiilor verzi din ştrandul termal sau a curăţeniei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News