Singurul test care poate prezice riscul de demență la femeile în vârstă

Demența este o boală a creierului care afectează aproximativ 55 de milioane de oameni din întreaga lume și se caracterizează prin pierderea funcțiilor cognitive precum memoria și raționamentul. Simptomele cognitive clasice, timpurii, ale demenței, cum ar fi uitarea locului unde ai plasat un obiect, uitarea numelor și dificultatea de a planifica, pot apărea lent în timp. Cercetări recente au descoperit că dificultățile de auz pot fi un semn al demenței care apare cu ani înainte de alte simptome ale bolii.

Un studiu realizat de cercetători australieni sugerează că măsurarea forței de prindere și a mobilității sunt două modalități potențial utile și ieftine de a evalua riscul de demență la femeile în vârstă. În cadrul studiului, aproximativ 1.200 de femei în vârstă de 70 de ani au fost testate pentru puterea de prindere folosind un dinamometru de mână și pentru mobilitate folosind un test cronometrat în care persoana se ridică de pe scaun și merge 3 metri, apoi se întoarce pentru a se așeza pe scaun.

Aceste teste au fost efectuate în 1998, ca parte a Studiului Longitudinal Perth privind Îmbătrânirea la Femei și au fost reluate cinci ani mai târziu. Starea de sănătate a participantelor a fost urmărită folosind înregistrări de sănătate conexe pentru următorii 14,5 ani. În acea perioadă, aproape 17% dintre femei au fost spitalizate cu demență sau au murit din cauza unei cauze legate de demență. Deși studiul observațional nu a putut arăta care este cauza și care este efectul, cercetătorii au găsit o legătură clară, liniară, între puterea fizică și mobilitate și evenimentele de demență care au avut loc peste un deceniu mai târziu, scrie Science Alert.

La ce concluzii s-a ajuns

Femeile cu cea mai mare scădere a forței de prindere și a măsurilor de redresare pe parcursul a cinci ani au avut cel mai mare risc de demență. Aceste tendințe au fost independente de alți factori de risc, cum ar fi o predispoziție genetică la boala Alzheimer (un tip de demență) și scorurile de risc pentru boli cardiovasculare, care au fost măsurate la începutul studiului. „Atât testele de forță de prindere, cât și testele cronometrate și de funcționare nu sunt efectuate în mod obișnuit în practica clinică, dar ambele sunt instrumente de screening simple și ieftine”, spune Marc Sim, autor principal al studiului, de la Universitatea Edith Cowan din Perth (Australia).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News