Sinuciderea misterioasă a lui Gică Popa, cel care l-a condamnat la moarte pe Ceaușescu

Nici Gică Popa nu ştiuse, la plecarea din Bucureşti, pe cine va judeca şi pe cine va condamna. O ţară întreagă a aflat, prin intermediul televiziunii, ce fel de proces a fost atunci. Cu un rechizitoriu pe genunchi, făcut de procurorul militar Dan Voinea, cu un avocat care a devenit cel mai aprig acuzator, Constantin Lucescu, trei asesori nevoiţi să fie prezenţi şi camarilla de reprezentanţi ai puterii CFSN nou instalate, în frunte cu Gelu Voican Voiculescu, gen. Atanasie Stănculescu şi Mugurel Florescu. După o sentinţă dată definitiv, fără recurs, Elena şi Nicolae Ceauşescu a fost mitraliaţi în curtea garnizoanei.

Gică Popa s-a sinucis la două luni după ce a dat verdictul

Magistratul Gică Popa s-a sinucis în data de 1 martie 1990, la două luni după ce a dat necruţătorul verdict. Moartea lui a stârnit ani de-a rândul, controverse, fiind trecut pe lista morţilor suspecte. La Parchetul General, dosarul morţii lui Gică Popa a fost, de multă vreme, tranşat definitiv, prin clasare. Toate probele au condus spre această soluţie, întrucât nu s-a găsit nicio probă care să indice altceva decât suicid. Acest dosar nu a mai ajuns la instanţă.

Monitorul Justiției redă, în exclusivitate, informații și documente esenţiale din dosarul morţii lui Gică Popa.

Primul document, care reprezintă baza unei anchete, este procesul verbal de cercetare la faţa locului. Din data de 01.03.1990, realizat de procurorii militari col. de justiţie Popa Mihai şi mr.de justiţie Carp Dumitru, ambii de la Procuratura Militară Bucureşti.

"Azi, data de mai sus, ora 12.00, fiind sesizaţi de către procurorul militar lt.col. de justiţie Stanca V. din Direcţia Procuraturilor Militare, că într-un birou din Ministerul Justiţiei a fost găsit împuşcat generalul maior de justiţie Popa Gică ne-am deplasat la faţa locului, împreună cu col. Timaru Octavian din cadrul Serviciului criminalistic al Poliţiei Municipiului Bucureşti, unde în conformitate cu prev.art.129 şi art.131 C.pr.pen, am constatat următoarele: (...) La pătrunderea în încăpere s-a constatat că atât fereastra cât şi uşa de acces la balconul dinspre B-dul Gheorghe Gheorghiu Dej erau închise, asigurate şi intacte. (..) La interiorul biroului se constată prezenţa mai multor piese de mobilier dispuse în următoarea ordine (...) Pe parchet, în zona de colţ alcătuită din peretele lateral stîng şi peretele cu fereastră, în porţiunea din faţa fişetului descris şi respectiv până în dreptul caloriferului se află o baltă sangvinolentă de culoare roşie-brună , marcată prin existenţa unor cheaguri parţial coagulate.

Balta are un contur sinuos, cu dimensiuni maxime de cca 35 cm/25 cm, iar în exterior este marcată prin existenţa unor zone de contur, parţial dinamice (mânjituri) şi un grupaj distinct, către calorifer, de stropi cu contur circular şi margini uşor zimţate (...) Primul dintre aceste birouri-cel dinspre interiorul camerei – pe care se află aşezate, în ordine, de la stânga la dreapta, un ghiveci cu o plantă ornamentală, un toc pentru ochelari, două bucăţi de hârtie, iar către cealaltă extremitate o scrumieră care este marcat prin existenţa a două grupaje distincte de urme sânge sangvinolente, localizate spre zona mediană şi respectiv porţiunea limită a marginii interioare a acestui birou (orientată spre centrul camerei). Ambele grupaje sunt orientate oblic de la stânga spre dreapta , primul având un traiect liniar, constituit dintr-un număr de cinci stropi, parţial alungiţi, iar cel de al doilea are o formă arcuită.

Din ambele extremităţi ale acestei urme, pe muchie, sunt câteva dâre cu aspect de prelingere. Ziarul de pe birou estedin ziua de joi, 1 martie 1990, şi este marcat prin existenţa unei caricaturi reprezentându-l pe Nicolae Ceauşescu sub forma unui bust scufundat într-un lac şi ancorat la nivelul gâtului printr-un lanţ (...) Caricatura este semnată de ing. Marcel Tapu, apărută la rubricaşi este marcată prin textul. Deasupra ziarului se află aşezat un pix metalic (...) În dreptul fişetului localizat în porţiunea dinspre calorifer şi respectiv peretele lateral stâng-zonă marcată prin balta de singe- iar colţul covorului este uşor pliat (..) Pe această bucată (preş de culoare albastru-gri)se află aşezat un pistolet MAKAROV-9 m (..)".

Pistolul cu care Gică Popa s-a împușcat

Referitor la pistoletul cu care Gică Popa s-a împuşcat, în acest document se menţionează că "pistoletul are seria EL.5288, prezintă urme de tragere recent, încărcătorul a fost găsit în locaş, un cartuş în camera cartuşului şi restul de şase cartuşe în încărcător, pârghia siguranţei se afla în poziţia dezasigurat. Am procedat la ridicarea acestui pistolet pentru examinări ulterioare de ordin balistic (...) Jos, pe mocheta din faţa fişetului şi în imediata vecinătate a acestuia a fost găsit un proiectil ce pare să provină dintr-o armă – pistolet calibru 9 mm. Către peretele din dreapta , în colţul dinspre acest perete al celuilalt fişet, jos pe parchet la o distanţă de 6-7 cm de acesta, a fost găsit un tub tras ce pare să provină dintr-un pistolet calibru 9 mm, cu urme de percuţie la nivelul capsei şi următoarele inscripţii pe rozeta tubului 38/70. S-a procedat la ridicarea proiectilului şi a tubului tras în scopul examinării balistice ulterioare. Am luat la cunoştinţă despre faptul că la faţa locului, până la sosirea noastră, au intervenit următoarele schimbări:

-ridicarea victimei aflată în stare de inconştienţă şi transportarea ei la Spitalul Militar Cnetral Bucureşti-Secţia Neurochirurgie; deplasarea din poziţia iniţială a biroului marcat precum şi existenţa unor pete de sânge şi aşezarea lui în plan paralel cu celălalt birou aflat la nivelul peretelui din dreapta, în poziţia descrisă anterior.

Am procedat la ridicarea unor urme sanghinolente din balta de sânge pentru stabilirea apartenenţei specific de grup. În continuarea cercetărilor, ne-am deplasat la Spitalul Militar Central Bucureşti-secţia neurochirurgie , unde am obţinut următoarele relaţii: victima a fost internată cu F.O. nr.03163 la 1.03.1990 ora 12.15 cu diagnosticul. S-a intervenit operator de urgenţă practicându-se craniectomie şi constatându-se o zonă de dilacerare cerebrală tubulară cu hemoragie arterială consecutivă. În timpul intervenţiei, la ora 13,50, în pofida terapiei intensive instituite s-a instalat decesul prin stop cardio-respirator".

Procurorii militari care au efectuat cercetarea la faţa locului au ridicat piesele vestimentare care prezentau mai multe urme de sânge, printre care şi cămaşa care prezenta urme de sânge la nivelul gulerului în stânga pe umărul stâng, mâneca stângă şi reverul drept (1/3 superioară). S-au efectuat fotografii judiciare de orientare, schiţă şi detalii cu film color. De la spital s-au mai ridicat permisul de armă al lui Gică Popa, legitimaţia militară emisă de Tribunalul Militar Bucureşti în 29.12.1989, permisul de intrare în U.M. 01026 Bucureşti, suma de 622 lei, un ceas de mână, o verighetă de aur cu inscripţia, iar din geanta existentă în birou s-au ridicat buletinul, permisul de conducere, o factură pentru autoturismul Dacia 1300, un toc pistol şi un port-vizit de culoare neagră. Gen. Mr. Prună Liviu a înmânat anchetatorilor un înscris ridicat din buzunarul hainei victimei la Spitalul Militar Central Bucureşti şi din care rezultă următoarele : „Scrisoarea către soţie se află în fişet la Tribunal, compartimentul de sus, precum şi un plic cu bani. Rog să i se dea imediat scrisoarea. Cheile de la fişet sunt în buzunarul hainei". Procurorii au primit de la generalul Prună şi cheile fişetului. Acest fişet a fost deschis în prezenţa unei comisii formată din.gen.mr. Nistor Ioan, gen.mr.Prună Liviu, lt.col. Voinea Coriolan şi mr. Ursu Doru Viorel.

Cercetări la fața locului

Conform procesului verbal făct la cercetarea de la faţa locului, prezentat în exclusivitate de Monitorul Justiţiei, un alt bilet a fost găsit în fişet, pe capacul unui borcan de ness, care avea următorul conţinut: "N-am găsit altă soluţie pentru a mă elibera de teama şi spaima care mi-au făcut insuportabilă viaţa pe care aş mai fi avut-o de trăit. Nu doresc ferpare şi nici coroane din partea colegilor, numai unul din partea familiei. Nu reproşez nimic nimănui, i-am iertat pe toţi. Scrisoarea pentru familie se află în fişet. Doamne ajută-mă să trec această grea cumpănă. Soţia să fie anunţată cu menajamente".

Anchetatorii de atunci au făcut şi expertiză grafoscopică, din care a reieşit că înscrisurile sunt ale lui Gică Popa, întrucât scrisul şi semnătura îi aparţin. Această expertiză se află la dosarul clasat. Scrisoarea adresată soţiei şi suma de bani găsită în fişet au fost luate de cei din comisie pentru a fi remise ulterior familiei magistratului. Cercetarea la faţa locului s-a finalizat după cinci ore, în jurul orei 17.00 din data de 01.03.1990.

Iată şi căteva fragmente importante din declaraţia de martor dată de col. Gheorghe Şerbănescu, ofiţer de justiţie militară, care avea funcţia de consilier la serviciul instanţelor militare la data sinuciderii magistratului Gică Popa: " (...) În dimineaţa zilei de 1.03.1990 l-am întâlnit pe gen.mr. Popa Gică în biroul şefului Serviciului Instanţe Militare – respectiv dnul gen.mr. Prună. Cred că era ora 8,30. Nu am sesizat la dnul gen.mr.Popa Gică vreo stare de agitaţie, ci doar o stare de apatie, de lipsă de interes. Era foarte tăcut în ultimul timp, vorbea foarte rar (...) în jurul orei 11, am plecat la D.S. pentru a rezolva unele probleme cu plt. Dinuică. Aici am rămas circa ¼ oră, după care am coborât la atelier să vorbesc cu electricianul ministerului. Negasindu-l, am urcat la etajul IV şi când am deschis uşa biroului am auzit un horcăit care m-a înspăimîntat şi am văzut scaunul pe care se aşezase anterior gen.mr. Popa Gică-liber. Am făcut un pas, l-am văzut căzut cu faţa spre parchet, într-o baltă de sânge. M-am îngrozit. L-am anunţat imediat pe şeful serviciului că gen.mr.Gică Popa este căzut într-o baltă de sânge (...). Am anunţat colegii, i-am raportat ministrului şi s-a anuţat salvarea şi procuratura. Victima a fost transportată, în 10-15 min la S.M.C unde, ulterior, am aflat că ar fi decedat (...)

Toate probele de la dosarul morţii magistratului Gică Popa au condus la o singură concluzie, sinucidere prin impuşcare. Deşi s-a intervenit chirugical, Gică Popa a intrat în stop cardio-respiator ireversibil şi a decedat. În timp ce Romania se afla în convulsiile instaurării democraţiei de tranzitie, după ce cuplul dictatorilor Nicolae şi Elena Ceauşescu fuseseră ucişi în urma verdictului dat de completul condus de Gică Popa, magistratul a ales să sfârşească socotelile cu viaţa prin acelaşi mod în care muriseră cei condamnaţi de el la Târgovişte în urmă cu fix 30 de ani. Prin împuşcare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News