Inteligenţa artificială se dezvoltă din ce în ce mai mult, iar ChatGPT este doar ultimul exemplu dintr-un şir lung. Deşi se caută acum un cadru etic pentru funcţionarea acestor roboţi, într-o biserică aceştia au ajuns să ţină şi slujbele în locul preoţilor.
În timp ce teologii din întreaga lume caută cu disperare un cadru etic pentru algoritmi, roboţi şi ChatGpt, în Ungaria, într-un sat micuţ de pe malul Dunării, un preot paroh s-a încredinţat inteligenţei artificiale pentru predica sa de duminică. Rezultatul a fost înfricoşător, dar şi fascinant, a explicat preotul, comentând cuvintele alese de calculator, pe care le-a pronunţat apoi în biserica veche de o mie de ani din Domos, în vestul ţării, unde nu trăiesc mai mult de 1.200 de suflete.
Oamenii aleşi de Dumnezeu nu trebuie să se teamă de cădere, pentru că Domnul nostru este cu ei - se arată în text - şi-i ajută să depăşească dificultăţile. Oamenii aleşi de Dumnezeu au nevoie de credinţă şi au nevoie să-şi abandoneze fricile, să rămână deschişi în faţa voinţei Domnului, le-a spus credincioşilor părintele Viktor Csanadi, limitându-se să citească textul produs de ChatGPT, inteligenţa artificială a OpenAI.
Religiosul a mărturisit unui ziar local, Mandiner, că a dat maşinii ordine precise, explicând că are nevoie pentru predica de duminică de un text care să vorbească despre credinţă. Nu ştiu dacă inteligenţa artificială va înlocui în viitor munca preoţilor. Ar trebui să răspundem că nu va fi aşa, dar nu sunt sigur, a subliniat preotul paroh. Credincioşii nu au observat nimic, s-au rugat cu devotament pentru că predica nu se deosebea de celelalte predici. Pe scurt, a fost o situaţie normală, scrie Rador.
Totuşi, interogativele Bisericii persistă şi pentru că inteligenţa artificială intră în din ce în ce mai multe sfere ale vieţii noastre, inclusiv în sfera morală şi etică. De ceva timp în Japonia, în vechiul templu budist Kodaiji, din Kyoto, credincioşii sunt întâmpinaţi de un robot pe nume Mindar, construit în baza trăsăturilor zeităţii milei, care distribuie cu mâinile sale de silicon şi chipul de android gesturi, formule de binecuvântare şi pilde spirituale extrase din învăţăturile Celui Atot-Iluminat.
Un lucru asemănător a fost experimentat la Varşovia, Polonia, unde a fost activat SanTo, primul robot catolic, brevetat de un cercetător de origine italiană, Gabriele Trovato, profesor invitat la Universitatea japoneză Waseda. Micuţul robot a răspuns la întrebări imense, precum: Există raiul?, la care păpuşa, cu o înălţime de aproximativ 40 cm înălţime dădea răspunsuri corecte, aplicând codurile unui program bazat pe Sfânta Scriptură şi pe Evanghelie şi, bineînţeles, pe două mii de ani de magisteriu. Este mai uşor să intre o cămilă prin urechea acului decât să intre un bogat în împărăţia cerurilor.
În timp ce cercetarea privind inteligenţa artificială face paşi uriaşi şi a început deja să colecteze date despre emoţiile noastre pentru a le replica, ceea ce nu este încă evident este modul în care IA poate interacţiona cu sacrul, cu căutarea spiritualităţii, cu practica rugăciunii. În prezent, robotul numit SanTo este programat să recite rozariul, să-i însoţească pe credincioşi în rugăciuni şi (poate) chiar să-i aline cu fraze din Evanghelie, atunci când cineva trece prin drame, sau crize spirituale.
Întrebarea (extrem de grea) bate la poarta marilor religii. Catolici, protestanţi, evrei, musulmani, budişti sunt chemaţi să explice dacă într-o bună zi roboţii i-ar putea înlocui pe preoţi, rabini, călugări, modificând dinamica şi relaţia dintre om şi propria sa dimensiune spirituală? O întrebare însoţită de o urmă de nelinişte, pe care scriitorul Kazuo Ishiguro a descris-o atât de bine în cea mai recentă carte a sa, "Klara şi soarele" care vorbeşte despre un companion inteligent dezvoltat artificial pentru a oferi confort copiilor şi a atenua sentimentul de singurătate.
Şi având în vedere că în viitor vor fi din ce în ce mai puţini preoţi (din cauza scăderii vocaţiei) ar putea oare Biserica să recurgă la acest expedient pentru a menţine relaţiile cu credincioşii săi, fie ei evrei, catolici sau budişti? Răspunsul este oferit de părintele James F. Keenan, iezuit, profesor la Boston College şi unul dintre cei mai acreditaţi teologi morali care au analizat acest teren insidios.
În opinia domniei sale, chestiunea este foarte simplă pentru că «Isus s-a întrupat. Şi la fel ar trebui să fie şi cu preoţii noştri. Roboţii în schimb, nu", spune el, adăugând că inteligenţa artificială nu va putea niciodată să producă suflet. Astfel încât prototipul catolic Alexa va trebui să aştepte. În orice caz, potrivit religiosului, secretul constă în a ne gândi care sunt valorile societăţii umane şi care sunt lucrurile care fac ca viaţa umană să merite să fie trăită.
În urmă cu câţiva ani, Părintele Keenan a fost chemat să vorbească la o conferinţă organizată de cardinalul Gianfranco Ravasi la Consiliul Pontifical pentru Cultură, intitulată Provocarea inteligenţei artificiale pentru societatea umană şi ideea de persoană umană. Scopul întâlnirii a fost de a promova o mai mare conştientizare a impactului cultural profund pe care IA îl poate avea asupra societăţii umane. Kenan nu a ascuns faptul că este preocupat nu atât de maşină, de robot, cât de proiectant. Sunt preocupat de dominaţia constructorului, pentru că, la fel ca în viaţa umană, acesta are mai multe şanse să se predea dominaţiei decât vulnerabilităţii. Şi s-ar putea spune că în măsura în care dominaţia este păcatul originar al umanităţii, adică dominaţia ca respingere a vulnerabilităţii umane, atunci condiţia umană trebuie să fie vigilentă atunci când aceasta se prezintă la orizont. Prin urmare, cheia necesară pentru a înţelege modul în care trebuie să înaintăm cu IA în fiecare domeniu, pare a fi responsabilitatea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu