EXCLUSIV  Sociolog, semnal de alarmă în caz de cutremur: Gândeşte-te câte balcoane o să cadă. Sunt de zece ori mai grele decât trebuia!

"Am mai spus-o. La cutremur nu aş vrea să fiu la un supermarket, un hipermarket. Mai cad obiecte, sticle", a precizat Val Vâlcu la Nod în papură. 

"Ştii că la cutremure au fost mulţi care au murit sau au avut accidente grave fără să se dărâme blocuri. Să ne gândim la câte balcoane o să cadă. Sunt cu termopane, deci mai grele de zece ori decât ar trebui să fie. În 1977, au murit unii din cauză că le-a căzut un ghiveci de flori în cap. Un ghiveci! Ghinion curat!", a explicat şi Alfred Bulai, sociolog. 

"Dar ai văzut filmuleţele? Au pus oamenii din zona Gorj, Timişoara, filme de la cutremur. Era unul într-o vilă, la parter, iar când a început să se mişte casa şi-a luat copilul de mână, l-a smucit efectiv, şi a fugit pe uşă. Marele pericol e să îţi cadă coşul de fum în cap, sau un ghiveci, o ramă. De ce nu stătea în casă? Nu avea încredere? În toate filmuleţe, lumea fuge pe uşă", a întrebat Val Vâlcu. 

"Primul sfat care ţi se dă este să nu pleci din casă. E lipsă de experienţă. În blocuri, nu iei niciodată liftul, pentru că se opreşte curentul şi rămâi acolo, cine ştie cât. Dacă o iei pe scări, iar nu e bine. Că ele cad primele, au cea mai mare instabilitate. Şi la vilă, mai ales făcută ca la noi, cad scările primele. Dar asta ţine de educaţia pentru cutremur, care de regulă zice să te aperi de lucrurile periculoase în casă. Ce cade prima dată? Plafonul fals, neoanele. Iar un neon în cap de la 4 metri te-a rezolvat", a mai spus Bulai. 

"Facultatea de Medicină, clădire de la 1800 şi ceva, este o clădire splendidă arhitectural. În 1977, cutremurul a avut loc seara, deci nu era nimeni în facultate. Dacă era, însă, cineva, erau riscuri mari. De ce? Francezii au armat amfiteatrele cu nişte cabluri, în zidărie. Alea au funcţionat ca o coardă de arc, şi au aruncat cărămizi de pe pereţi. Nu peste tot, nu în toată facultatea. Dar sunt şi astfel de clădiri, făcute după tehnologia anilor 1800. De cele din 1940 ce să mai vorbim? Au mai fost clădiri unde fuseseră puse plăci de ciment la ultimul etaj ca să aşeze tunurile. Tunurile au fost luate de acolo, dar plăcile au rămas!", a mai intervenit şi Vâlcu.   

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News