Soluția care ar putea să oprească războiul dintre Israel și Hamas - Reuters

Războiul din Gaza a pus din nou accentul pe soluția celor două state în conflictul israeliano-palestinian. După mai bine de trei luni de la începutul celui mai sângeros război israeliano-palestinian de până acum, Washingtonul a declarat că nu există nicio modalitate de a rezolva problemele de securitate ale Israelului și provocarea de a reconstrui Gaza fără un stat palestinian.

Însă premierul israelian Benjamin Netanyahu și-a exprimat opoziția față de suveranitatea palestiniană, afirmând că nu va face niciun compromis în ceea ce privește controlul deplin al securității israeliene la vest de Iordania și că acest lucru este contrar unui stat palestinian.

Foto: Agerpres

Obstacolele au împiedicat mult timp soluția celor două state, care prevede existența unor state, israelian și palestinian unul lângă celălalt. Printre acestea se numără așezările evreiești pe terenurile ocupate pe care palestinienii le doresc pentru un stat, pozițiile intransigente în chestiuni esențiale, inclusiv Ierusalimul, violența și neîncrederea profundă.

Originile soluției celor două state

Aceasta a luat contur pe măsură ce conflictul a clocotit în Palestina sub administrație britanică între evreii care emigraseră în zonă și arabi. Evreii căutau un cămin național, deoarece fugeau de persecuțiile din Europa, și au invocat legăturile biblice cu această țară.

În 1947, Organizația Națiunilor Unite a convenit asupra unui plan de împărțire a Palestinei în două state, arab și evreu, cu un control internațional asupra Ierusalimului. Liderii evreilor au acceptat planul, care le conferea 56% din teritoriu. Liga Arabă l-a respins.

Statul Israel a fost declarat în data de 14 mai 1948. O zi mai târziu, cinci state arabe au atacat. Războiul s-a încheiat cu Israelul controlând 77% din teritoriu.

Foto: Agerpres

Aproximativ 700.000 de palestinieni au fugit sau au fost alungați din casele lor, ajungând în Iordania, Liban și Siria, precum și în Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est.

În războiul din 1967, Israelul a cucerit Cisiordania, inclusiv Ierusalimul de Est, de la Iordania și Gaza de la Egipt, asigurându-și astfel controlul asupra întregului teritoriu de la Marea Mediterană până la valea Iordanului.

Palestinienii rămân apatrizi, majoritatea trăind sub ocupație israeliană sau ca refugiați în statele vecine. Unii, majoritatea descendenți ai palestinienilor care au rămas în Israel după crearea acestuia, au cetățenie israeliană.

Procesul de pace susținut de SUA

Soluția cu două state a fost fundamentul procesului de pace susținut de SUA, inițiat prin Acordurile de la Oslo din 1993, semnate de Yasser Arafat, membru al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP), și de premierul israelian Yitzhak Rabin.

Acordurile au determinat OEP să recunoască dreptul la existență al Israelului și să renunțe la violență, precum și la crearea Autorității Palestiniene (AP), care are o autonomie limitată în Cisiordania și în Fâșia Gaza. Palestinienii au sperat că acesta va fi un pas spre un stat independent, cu Ierusalimul de Est ca și capitală. Procesul a fost lovit de respingere și violență de ambele părți.

Hamas, care s-a opus procesului, a comis atacuri sinucigașe care au ucis zeci de persoane. Rabin a fost asasinat în 1995 de un naționalist israelian care se opunea politicilor sale de pace.

Foto: Agerpres

În 2000, președintele american Bill Clinton i-a adus pe Arafat și pe prim-ministrul israelian Ehud Barak la Camp David pentru a încheia un acord, dar efortul a eșuat.

Soarta Ierusalimului, considerat de Israel drept capitala sa ”eternă și indivizibilă”, a fost principalul obstacol. De asemenea, discuțiile s-au confruntat cu granițele unui stat palestinian, precum și cu soarta refugiaților palestinieni și a evreilor care s-au stabilit în teritoriile capturate în 1967.

Conflictul a escaladat odată cu începerea celei de-a doua Intifade, sau revoltă. Administrațiile americane au încercat să revigoreze procesul de pace, fără succes.

Cum ar putea arăta Palestina

Susținătorii soluției celor două state au avut în vedere o Palestină formată din Fâșia Gaza și Cisiordania, legate printr-un coridor care traversează Israelul.

În urmă cu două decenii, detaliile privind modul în care ar putea funcționa această soluție au fost prezentate într-un proiect realizat de foști negociatori israelieni și palestinieni. Cunoscut sub numele de Acordul de la Geneva, principiile sale includ recunoașterea cartierelor evreiești ale Ierusalimului drept capitală israeliană și recunoașterea cartierelor arabe ale acestuia drept capitală palestiniană, precum și un stat palestinian demilitarizat.

Foto: Agerpres

Israelul ar anexa marile așezări și ar ceda alte terenuri în cadrul unui schimb, iar coloniștii evrei ar fi reinstalați pe teritoriul suveran palestinian din afara acestuia.

O forță multinațională care să lucreze alături de forțele de securitate palestiniene ar monitoriza punctele de trecere a frontierei palestiniene către Iordania și Egipt, precum și porturile aeriene și maritime.

Președintele american Joe Biden și președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi au menționat amândoi ideea unui stat palestinian demilitarizat, o idee pe care Abbas nu a respins-o sau acceptat-o niciodată în mod public, dar pe care Hamas o respinge.

Cât de mari sunt obstacolele

În timp ce conflictul face ravagii, pare mai greu ca niciodată să ne imaginăm un astfel de viitor. Obstacolele au crescut cu timpul.

În timp ce Israelul a retras coloniștii și soldații din Gaza în 2005, așezările evreiești s-au extins în restul zonei în care palestinienii doresc un stat. Palestinienii spun că acest lucru subminează perspectivele unui stat viabil.

Organizația israeliană Peace Now a declarat în septembrie că numărul acestora a crescut de la 250.000 în Cisiordania și Ierusalimul de Est în 1993, la 695.000 trei decenii mai târziu.

În timpul celei de-a doua Intifade, Israelul a construit, de asemenea, ceea ce a descris ca fiind o barieră pentru a opri atacurile palestiniene. Palestinienii o numesc o acaparare de terenuri.

AP, condusă de președintele Mahmoud Abbas, administrează insule de pământ din Cisiordania învăluite de o zonă de control israeliană care cuprinde 60% din teritoriu, inclusiv frontiera iordaniană și coloniile, aranjamente stabilite în acordurile de la Oslo.

Foto: Agerpres

Politica a adus complicații. Guvernul lui Netanyahu este cel mai de dreapta din istoria Israelului și include naționaliști religioși care își atrag sprijinul din partea coloniștilor. Ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich a declarat anul trecut că nu există un popor palestinian.

Hamas a căpătat putere politică și militară, câștigând alegerile din 2006 și, un an mai târziu, a alungat forțele loiale lui Abbas din Gaza, fragmentând politic palestinienii.

Carta fondatoare a Hamas din 1988 îndeamnă la distrugerea Israelului și refuză să recunoască Israelul. Liderii Hamas au oferit uneori un armistițiu pe termen lung în schimbul unui stat palestinian viabil pe toate teritoriile ocupate de Israel în 1967. Israelul consideră că este vorba de un șiretlic.

În 2017, un document emis de Hamas a declarat că este de acord cu un stat palestinian de tranziție în cadrul frontierelor anterioare războiului din 1967, deși se opune în continuare recunoașterii dreptului Israelului de a exista sau cedării oricăror drepturi palestiniene.

O cale de urmat

Israelul urmărește să anihileze Hamas și afirmă că nu va accepta niciun acord care să îl lase la putere. Netanyahu a declarat că Gaza trebuie să fie demilitarizată și să se afle sub controlul de securitate deplin al Israelului. El a declarat că nu dorește ca Israelul să guverneze Gaza sau să restabilească așezări în această zonă.

Hamas afirmă că se așteaptă să supraviețuiască și a declarat că orice acord pentru Gaza care îl exclude este o iluzie. Hamas afirmă că este gata să discute cu facțiunea Fatah a lui Abbas pentru a forma un guvern de uniune. Astfel de discuții au eșuat anterior.

Washingtonul, care consideră că Hamas este un grup terorist, a declarat că dorește ca guvernarea din Gaza și Cisiordania să fie reconectată în cadrul unei AP revitalizate.

La 19 ianuarie, Biden a declarat că a vorbit cu Netanyahu despre posibile soluții pentru crearea unui stat palestinian independent.

Netanyahu a declarat că va continua să insiste asupra controlului deplin al securității israeliene la vest de râul Iordan, o poziție despre care a spus că a împiedicat înființarea unui stat palestinian care ar fi reprezentat ”un pericol existențial pentru Israel”.

Foto: Agerpres

În autobiografia sa din 2022, Netanyahu a expus alte idei în dezacord cu aspirațiile palestiniene, inclusiv un aeroport pentru palestinieni care ”ar putea fi amplasat în Iordania sau în altă parte”.

El a cerut o schimbare de abordare de la ”continuitatea teritorială” în zonele palestiniene la ”continuitatea transportului” cu ”docuri, legături feroviare, pasaje superioare și inferioare” care să permită libertatea de mișcare a palestinienilor.

Un purtător de cuvânt al lui Abbas a declarat că recentele declarații ale lui Netanyahu au arătat că Israelul nu este ”interesat de pace și stabilitate”. Osama Hamdan, oficial al Hamas, a declarat la 22 ianuarie că palestinienii nu vor accepta nimic mai puțin decât un stat suveran cu capitala Ierusalimului.

Alternativă la soluția cu două state

Pe măsură ce soluția cu două state a eșuat, au început să se vorbească despre o soluție cu un singur stat. Unii palestinieni, convinși că Israelul nu le va ceda niciodată suveranitatea, au pledat pentru trecerea la o luptă pentru drepturi în cadrul unei singure țări care să cuprindă Israelul și teritoriul ocupat de acesta în 1967.

Criticii spun că acest lucru este nerealist, observând că principalele facțiuni palestiniene nu îl susțin, iar Israelul nu ar accepta niciodată o idee care ar putea pune în pericol existența sa ca stat evreu.

Foto: Agerpres

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat, într-un discurs din 23 ianuarie, că soluția celor două state rămâne singura modalitate de a răspunde aspirațiilor israelienilor și palestinienilor. El a criticat ”respingerea clară și repetată a soluției celor două state la cel mai înalt nivel al guvernului israelian”.

"Acest refuz și negarea dreptului la statutul de stat al poporului palestinian ar prelungi la nesfârșit un conflict care a devenit o amenințare majoră la adresa păcii și securității globale", a precizat Antonio Guterres, conform Reuters.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News