Somonul, "exponat de muzeu". Țara unde peștele e pe cale de dispariție

Declinul alarmant al somonului sălbatic din Norvegia ridică semne de întrebare privind viitorul acestei specii. Se ridică tot mai multe semne de întrebare cu privire la măsurile ce pot fi luate pentru a proteja somonul sălbatic din Norvegia, relatează The Guardian.

Râul Gaula, cunoscut îndeosebi pentru somonul care "mișuna" prin apă, a atras pescari din întreaga lume timp de secole întregi. Însă în această primăvară, somonii, în special cei de dimensiuni medii și mari, nu s-au mai întors din ocean. Această absență a declanșat o alarmă în rândul comunității științifice, determinând închiderea bruscă a râului Gaula și a altor râuri din centrul și sudul Norvegiei pentru prima dată în istorie.

Orașe lăsate pustii

Această decizie a avut un impact major asupra regiunii, care depinde în mare măsură de acest tip de turism. Mulți vizitatori și-au anulat planurile, lăsând zona aproape pustie. „Fără somon, Gauldalen nu este decât o vale – o vale goală”, declară Ann-Britt Bogen, administrator al unei organizații de pescuit "la muște".

Populația de somon din Atlanticul de Nord a scăzut dramatic în ultimele decenii, de la peste un milion de exemplare în anii '80 la aproximativ 500.000 în prezent, conform ultimelor date.

Experții consideră că această scădere este strâns legată de criza climatică, dar și de impactul negativ al pisciculturii, care a condus la scăpări masive de pești din ferme, inclusiv pești bolnavi.

Torbjørn Forseth, cercetător în domeniul somonului la Institutul Norvegian de Cercetare a Naturii (NINA), avertizează că somonul sălbatic din Norvegia ar putea dispărea complet. „Înlocuim somonul sălbatic cu somon scăpat din ferme, ceea ce reprezintă o amenințare majoră pe termen lung”, explică el. Fiecare dintre cele 450 de râuri din Norvegia are o populație distinctă de somon, adaptată condițiilor specifice ale mediului local. Dacă această diversitate este pierdută, s-ar pierde o componentă esențială a ecosistemului.

În timp ce efectele crizei climatice sunt tot mai dificil de gestionat pe termen scurt, impactul acvaculturii asupra populațiilor de somon sălbatic ar putea fi diminuat prin schimbarea practicilor din industrie. Forseth solicită o abordare complet diferită în gestionarea fermelor de somon, separând populațiile de pești sălbatici de cele din ferme.

Acest declin dramatic al somonului, observat de la sud-estul Norvegiei, aproape de granița cu Suedia, până la nord de Trondheim, este fără precedent în cei 25 de ani de studiu al somonului atlantic. „Sunt îngrijorat pentru viitor”, mărturisește Forseth.

Somonul, parte a culturii norvegiene de mii de ani

Somonul a făcut parte din cultura norvegiană de mii de ani, însă pescuitul "la muscă", așa cum este cunoscut astăzi, a fost introdus de englezi în anii 1820. Închiderea neașteptată a 33 de râuri, inclusiv Gaula, la doar trei săptămâni de la deschiderea sezonului de pescuit în iunie, i-a luat pe mulți prin surprindere. Totuși, pentru Ann-Britt Bogen, acest deznodământ era previzibil. „Declinul a fost evident de ani de zile și toate cercetările arată aceleași tendințe”, spune ea.

Bogen crede că este vorba despre o problemă politică ce necesită schimbări în regulile de acvacultură și de o schimbare de mentalitate în rândul pescarilor. Spre deosebire de tradiția de tipul „prinde și eliberează” din Scoția și Irlanda, în Norvegia pescarii nu sunt la fel de obișnuiți cu această practică, iar schimbarea mentalității va dura ani de zile, mai spun cei contactați de The Guardian.

Pentru Norvegia, somonul este un simbol național, iar pierderea acestuia ar fi inacceptabilă, spune Heggem. El crede că este esențial ca cei care consumă să fie mai bine informați despre modul în care este produs somonul pe care îl consumă. „Somonul nostru este ca un panda. Nu putem permite ca această specie să devină doar un exponat de muzeu – să existe, dar să nu ne mai putem bucura de ea”, afirmă el.

Guvernul norvegian recunoaște că impactul acvaculturii este reglementat, dar admite că sistemul actual de licențiere și operare nu rezolvă pe deplin provocările existente. O nouă politică de acvacultură este în curs de elaborare, având ca scop găsirea de soluții care să facă operațiunile ecologice mai profitabile și să devină un obiectiv principal pentru toată lumea.

În ciuda închiderii râurilor, unii experți consideră că pescuitul controlat ar putea menține interesul pentru conservarea somonului sălbatic. Aksel și Beate Hembre, proprietarii unei cabane de pescuit pe râul Stjørdal, cred că practica „prinde și eliberează” este esențială pentru a menține râurile deschise și pentru a păstra interesul comunității față de sănătatea populațiilor de somon sălbatic. „Dacă închizi râul, interesul dispare și nimeni nu mai are grijă de somon”, explică Aksel.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News