Sondaj IRES. Ce spun românii înaintea alegerilor din 9 iunie

ALEGERILE ADUC OPTIMISM ÎN RÂNDUL ROMÂNILOR.

Perioada electorală aduce o revigorare a stării de spirit generale a românilor. Optimismul cu privire la direcția în care merge țara este în creștere: la începutul lunii iunie aproape o treime dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție bună, față de 22% care aveau aceeași părere în octombrie 2023. Acest fenomen este unul obișnuit în perioadele electorale și imediat după alegeri pentru că cetățenii – cu precădere cei care merg la vot – investesc speranță și încredere în votul pe care îl dau.

Optimismul se regăsește în proporții mai ridicate decât media în rândul tinerilor și printre persoanele cu educație superioară, în timp ce pesimiștii sunt mai prezenți printre cei de peste 51 de ani și peste 65 de ani.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE SUNT PRIVITE CU DEZINTERES DE CĂTRE ROMÂNI, ÎNTR-UN CONTEXT DE INFORMARE PRECARĂ.

Dacă majoritatea românilor (82%) știu că în 9 iunie au loc și alegeri europarlamentare și alegeri locale, 14% sunt informați doar despre faptul că au loc alegeri locale.
Informarea cu privire la alegerile din 9 iunie este mai ridicată în rândul vârstnicilor și a persoanelor active (36-50 de ani) și a celor cu studii superioare, în timp ce în rândul tinerilor este mai mare proporția respondenților care nu știu că în 9 iunie sunt alegeri sau a celor care au auzit doar despre alegerile locale. 

Interesul românilor cu privire la alegerile europarlamentare este unul destul de scăzut: mai puțin de patru români din 10 spun că sunt interesați de acest scrutin, în timp ce unul din cinci declară că nu este deloc interesat.

Sunt mai interesați de scrutinul care permite românilor să-și aleagă reprezentanții în Parlamentul European bărbații și respondenții cu studii superioare, în timp ce în rândul femeilor, a persoanelor din mediul rural și printre cele cu educație scăzută îi regăsim în proporții mai crescute pe cei neinteresați.

Dezinteresul românilor privind alegerile europarlamentare este asociat cu nivelul de informare slab al acestora: doar 17% dintre români se consideră informați cu privire la candidații la europarlamentare și 18% cu privire la programele electorale ale partidelor, alianțelor sau ale candidaților independenți la acest scrutin. Restul – 80%, respectiv 78% - se autoevaluează ca fiind deloc informați (aproape 4 din 10 români) sau destul de slab informați.

Se consideră deloc sau slab informați cu precădere respondenții tineri, femeile și respondenții cu un nivel scăzut de educație.

De altfel, doar 42% dintre participanții la studiu spun că au văzut, în campania pentru europarlamentare, materiale de promovare electorală; cei mai mulți le-au văzut la televizor (61%), pe rețelele sociale (41%),  sau în presa online (22%).

În același timp, mai puțin de unul din cinci respondenți pot să indice numele unei persoane care se află pe lista de candidați pentru Parlamentul European, iar 5% spun numele unei persoane publice fără ca acesta să fie și candidat. O treime (33%) dintre participanții la sondaj au recunoscut că nu le vine în minte numele niciunui candidat la europarlamentare, iar alți 43% spun că nu știu să răspundă la întrebare sau nu răspund.

Aproape șase din 10 participanți la sondaj știu că, pentru alegerile europarlamentare din acest an, cele două partide aflate la guvernare, PNL și PSD, au făcut o alianță electorală și au o listă comună de candidați.

Sunt mai informați cu privire la acest aspect bărbații, respondenții vârstnici și cei cu studii superioare.

UN SFERT DINTRE CEI CARE MERG LA VOT, ÎN 9 IUNIE, SUSȚIN CĂ VOR VOTA DOAR PENTRU LOCALE.

Chiar dacă se consideră mai degrabă neinformați cu privire la alegerile europarlamentare, mai mult de șase din 10 români cred că rezultatul acestui scrutin va fi important pentru viitorul României și doar 12% cred că acesta nu va fi deloc important.

Chiar dacă în acest an, în 9 iunie, au loc și alegeri locale și alegeri parlamentare, intenția de participare la vot nu este una omogenă între cele două scrutinuri.

La mai puțin de o săptămână înainte de ziua scrutinului, 58% dintre participanții la sondaj spun că sigur merg la vot, iar alți 23% afirmă că sunt destul de siguri că vor vota. Alți 11% spun că foarte sigur nu vor merge, iar 5% că sunt destul de siguri că nu vor participa la vot.

Prezența declarată la vot este mai mare în rândul bărbaților și printre persoanele cu vârste între 36 și 50 de ani, dar și în rândul respondenților care locuiesc în mediul rural și în sudul țării.

Motivele invocate de respondenți pentru a explica faptul că nu vor merge la vot, în 9 iunie, sunt multiple, dar cei mai mulți își justifică decizia prin lipsa de încredere (47%). Unul din zece români spune că nu va fi în localitate  în ziua votului, 12% spun că sunt nedeplasabili, 9% susțin că nu au timp, iar 6% răspund că nu îi interesează alegerile.

În același timp, din rândul celor 86% care declară, la momentul sondajului, că există șanse să meargă la vot în 9 iunie (fiind luați în calcul și cei 5% care au declarat că sunt destul de siguri că nu vor merge), un sfert au spus că vor vota doar pentru alegerile locale.

Printre aceștia îi regăsim în proporții mai ridicate pe respondenții cu un nivel scăzut de educație, pe cei care locuiesc în Moldova și pe femei.

Întrebați dacă știu deja cu cine votează pentru alegerile europarlamentare, aproape jumătate (45%) dintre participanții la studiu au răspuns afirmativ.

Bărbații, persoanele între 51 și 65 de ani și cele cu un nivel redus de educație par a fi mai hotărâte decât altele.

ESTE VOTUL INUTIL?

Peste șase din zece români tind să fie de acord cu afirmația conform căreia  „votul este inutil pentru că nimic nu se schimbă în țara noastră”. Un sfert dintre ei sunt, însă, în dezacord total.

Dacă persoanele cu un nivel crescut de educație și cele care locuiesc în Moldova tind să fie în proporții mai ridicate în dezacord cu teoria inutilității votului, vârstnicii, intervievații cu educație scăzută sau chiar și femeile se raliază în măsuri mai ridicate acesteia.

De altfel, doar 40% dintre participanții la sondaj care au spus că vor vota în 9 iunie cred că votul lor va schimba ceva, în timp ce restul (56%) cred contrariul.

57% dintre repondenți ar fi total de acord ca votul să fie obligatoriu, 27% ca votul să fie permis de la 16 ani în România și doar 5% cu ideea ca oamenii să poată renunța la votul lor în schimbul unei sume de bani. 

Sursa foto: IRES

Fișa tehnică a studiului:

Volumul eșantionului: 994 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,1%

Perioada realizării anchetei: 3- 5 iunie 2024

Beneficiarul sondajului: Sondajul face parte din programul de responabilitate socială al IRES și este autofinanțat.

Metoda de culegere a datelor: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News