SONDAJ IRES: Majoritatea părinților își doresc revenirea copiilor la școală, dar nu în orice condiții

Fișa tehnică  

Volumul eșantionului: 
Respondenți părinți cu copii de vârstă școlară și preșcolară (3-19): 1428*
Părinți de școlari: 1224
Părinți de preșcolari: 364
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,85%
Perioada realizării anchetei: 18 – 22 ianuarie 2021
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

CE SPUN PĂRINȚII DESPRE REÎNCEPEREA GRĂDINIȚELOR ȘI A ȘCOLILOR?
 

Din întreg eșantionul de părinți, 42% au copiii în învățământul primar, 34% - învățământ gimnazial și 24% - liceu. Respondenții neocupați, din mediul urban și care utilizează internetul au, în procente mai mari, copii care sunt până în clasa a IV-a. În schimb, cei care declară că nu folosesc internetul și au copii în gimnaziu sunt în proporții mai mari comparativ cu cei care utilizează internetul.
 
# În ciuda pandemiei, două treimi dintre părinții din România cred că școlile și grădinițele ar trebui deschise cât mai curând sau ar fi trebuit să fie deschise deja. O cincime dintre părinți sunt, însă, mai precauți, considerând că școlile/grădinițele ar trebui deschise doar după ce rata de infectare scade sub 3 la mia de locuitori.
 
# Principalele măsuri care trebuie luate de autorități în scopul deschiderii școlilor/grădinițelor în siguranță țin de implementarea măsurilor stricte de distanțare, măsurarea temperaturii, purtarea măștilor etc. (56%); alții menționează testarea periodică, utilizând teste rapide, a personalului didactic (39%), dar și vaccinarea personalului didactic și nedidactic (27%) sau testarea periodică a copiilor (26%). Un procent mai mare de mame, persoane neocupate și care nu folosesc internetul sunt de părere că măsurile de distanțare fizică, măsurarea temperaturii, purtarea măștilor, igienizare sunt principalele măsuri care trebuie luate pentru a deschide școlile/grădinițele în siguranță, comparativ cu proporția taților care cred același lucru.
 
# Peste jumătate dintre intervievați (56%) consideră că decizia autorităților privind redeschiderea școlilor/grădinițelor depinde în foarte mare sau mare măsură de vaccinarea anti COVID-19 a cadrelor didactice și a personalului auxiliar prezent în unitățile de învățământ.
 
# Peste jumătate dintre participanții la cercetare și-ar dori ca profesorii/educatorii copiilor lor să fie vaccinați anti-COVID-19. Proporția celor care își doresc acest lucru este mai mare în rândul părinților mai în vârstă și a celor cu copii mai mari; pe de altă parte, comparativ cu părinții care au doar unul sau mai mulți școlari sau atât școlari cât și preșcolari, părinții preșcolarilor și-ar dori în procente mai mari acest lucru.
 
# Aproape patru din zece părinți sigur se vor vaccina sau s-au vaccinat deja anti COVID-19, trei din zece nu sunt hotărâți și alți trei din zece spun că sigur nu se vor vaccina. Proporțiile celor care spun că sigur nu se vor vaccina sunt mai mari odată cu scăderea vârstei, a nivelului de educație și de venit, dar și a vârstei copiilor, și sunt mai mari în rural decât în urban.
 
# Cu toate că majoritatea respondenților își doresc ca profesorii/educatorii să fie vaccinați anti COVID-19, aproape trei sferturi dintre părinți consideră că un profesor/educator care nu se vaccinează își protejează dreptul la sănătate și imunitate și aproape șase din zece – că evită riscurile unui vaccin produs cu o tehnologie nouă. În plus, aproximativ patru din zece cred că un profesor/educator care nu se vaccinează nu pune pe nimeni în pericol, dar și că același profesor/educator reprezintă un risc pentru copiii cu care lucrează și familiile lor. Respondenții care nu utilizează internetul sunt mai curând în dezacord că instructorii și-ar proteja dreptul la intimitate și sănătate; de asemenea, pe măsură ce vârsta copiilor scade, crește dezacordul părinților cu privire la această afirmație.
 
# Totuși, șapte din zece părinți și-ar trimite copiii la școală/grădiniță și dacă ar ști că aceștia ar avea la clasă/grupă personal didactic nevaccinat anti COVID-19; proporția celor care spun acest lucru crește odată cu creșterea nivelului de educație și de venit, dar și a vârstei elevilor; totuși, comparând grupurile de părinți, proporția cea mai ridicată a celor care și-ar trimite copiii la școală/grădiniță în aceste condiții se găsește în rândul părinților care au doar preșcolari.
 
# Intervievații sunt mai curând îngrijorați de riscul îmbolnăvirii cu COVID-19 a unor membri din familia lor (45%), decât a copiilor (42%) sau a lor, personal (37%). Mai îngrijorați cu privire la posibila îmbolnăvire cu COVID-19 a copiilor sunt femeile, părinții cu vârsta peste 45 ani, cu nivel scăzut de educație și venituri, dar și non-utilizatori de internet și persoane care locuiesc în mediul rural.
 
# 86% dintre părinții respondenți au auzit anunțul președintelui Klaus Iohannis cu privire la redeschiderea școlilor și grădinițelor începând cu semestrul al doilea al anului școlar în curs, iar aproape nouă din zece au o părere bună sau foarte bună despre acest aspect. Pe măsură ce crește nivelul educației și al veniturilor, intervievații au, în proporții mai mari, păreri proaste sau foarte proaste cu privire la redeschiderea școlilor.
 
# Șapte din zece părinți și-ar dori ca activitatea didactică să se desfășoare în sistem clasic, cu toți copiii la clase, însă 1 din 5 ar prefera sistemul hibrid, cu jumătate de elevi în clase și jumătate online. Respondenții care locuiesc în mediul rural și-ar dori, mai curând, sistemul clasic de învățământ, pe când cei din mediul urban – mai degrabă sistemul hibrid. Pe măsură ce scade vârsta copiilor, crește preferința părinților pentru sistemul clasic de învățământ, cu toți copiii la clasă.
 
# Aproape trei sferturi dintre respondenți cred că distanța fizică între elevi, care ar trebui respectată, ar trebui să fie de 1,5 m sau mai mică, iar 5% consideră că nu este necesară distanțarea elevilor.

CUM EVALUEAZĂ PĂRINȚII COPIILOR ȘCOLARI EDUCAȚIA ONLINE DIN PERIOADA PANDEMIEI?

 
# Șase din zece respondenți își trimit la școală copiii în mediul urban și patru – în mediul rural, respondenții mai în vârstă, cu nivel mai înalt al educației, ocupați, cu venituri mai mari și utilizatori de internet/rețele sociale sunt prezenți în mediul urban în măsură mai mare decât celelalte grupuri. Intervievații care au și școlari, și preșcolari, sunt mai prezenți în mediul rural decât cei care sunt doar părinți de școlari.
 
# Aproape patru din zece elevi dintre cei ai căror părinți au fost intervievați învață în cel puțin două schimburi la școală, această situație fiind mai frecvent întâlnită în mediul urban și mai curând în zona de sud a țării. În plus, procentele celor care sunt la gimnaziu și liceu și învață în două schimburi sunt mai mari decât cele ale școlarilor mici care întâlnesc aceeași situație.
 
 
# 4% dintre respondenți declară că, din 8 noiembrie 2020, copiii lor nu au făcut școală online. O proporție mai mare a acestora se regăsește în rândul părinților tineri (18-34 ani), cu nivel scăzut de educație, venituri mici, care nu folosesc internetul și care au atât copii de vârstă școlară, cât și preșcolară. Principalele motive pentru care nu au participat la orele online țin de lipsa echipamentelor necesare derulării unor astfel de activități sau lipsa accesului la internet.
 
# Dintre părinții ai căror copii au participat la școala online, 53% sunt foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de modul în care s-a derulat educația online. 44% spun, însă, că sunt mai curând nemulțumiți (destul de nemulțumit și foarte nemulțumit). Mai curând nemulțumiți sunt tații, respondenții cu cel mult nivel mediu de educație, iar proporția nemulțumiților crește odată cu nivelul de școlarizare al copiilor.
 
# Principalele avantaje percepute ale școlii online, comparativ cu cea față în față sunt obișnuirea cu tehnologia și timpul mai mult petrecut cu părinții (câte 24% din respondenți); totuși, aproximativ o cincime dintre intervievați consideră că școala online nu are avantaje. Tații, respondenții care nu utilizează internetul, precum și părinții școlarilor (comparativ cu cei care au copii atât de vârstă școlară, cât și preșcolară) consideră în proporții mai mari că școala online nu are avantaje.
 
# Cele mai importante dezavantaje percepute de părinți ale școlii online sunt lipsa interacțiunii cu copiii de aceeași vârstă (64%) și petrecerea timpului îndelungat în fața ecranelor (56%), dar sunt menționate și dezavantaje precum lipsa de motivație/atenție a elevilor (32%), lipsa adaptării conținutului educațional la predarea online (30%), dependența de echipamente și dispozitive (29%) și cheltuielile suplimentare pentru achiziția celor din urmă (28%), precum și alte motive. Pe măsură ce înaintează în vârstă și au un nivel mai înalt de educație și venit, părinții consideră în proporții mai mari că principalul dezavantaj al școlii online e lipsa interacțiunii cu copiii. Mamele și utilizatorii de internet cred, în procente mai mari că petrecerea timpului îndelungat în fața ecranelor este un dezavantaj important al școlii online; de asemenea, procentele celor care evidențiază acest dezavantaj cresc odată cu creșterea nivelului de educație și venit și sunt mai mari în rândul utilizatorilor de internet.
 
# Majoritatea covârșitoare a părinților de școlari au discutat cu aceștia despre reîntoarcerea fizică la școală și, din câte știu ei, copii doresc să revină pe băncile școlilor (94%); sentimentul este împărtășit și de părinți, în proporție mare (96%). O proporție mai mare de respondenți cu studii superioare declară că ai lor copii nu doresc să revină la școală, comparativ cu intervievații cu niveluri mai scăzute de educație.
 
# Interacțiunile directe cu colegii și profesorii reprezintă principalul lucru care le-a lipsit elevilor în perioada derulării cursurilor online (45% - apropierea colegilor/prietenilor, 49% - relația față în față cu profesorii, 4% - colegii și profesorii, în egală măsură). Pe măsură ce cresc nivelul de educație și de venit al părinților, aceștia spun în procente mai mari că elevilor le-a lipsit apropierea colegilor, în schimb, spun în procente mai mici că le-a lipsit relația directă, față în față, cu profesorii. În plus, părinții neocupați, utilizatorii de internet și persoanele din mediul urban răspund în proporții mai mari că elevilor le-a lipsit apropierea colegilor, iar cei ocupați, non-utilizatori de internet și locuitori din mediul rural – că le-a lipsit relația cu profesorii. Pe măsură ce nivelul de școlarizare al copiilor e mai înalt, părinții lor spun în proporții mai mari că acestora le-a lipsit relația cu profesorii, iar pe măsură ce nivelul școlar e mai mic – spun în procente mai mari că le-a lipsit apropierea colegilor.

EDUCAȚIA ONLINE PENTRU PREȘCOLARI

 
În cadrul studiului au fost intervievați 364 părinți de copii preșcolari, înscriși la grădiniță, care reprezintă 27% din totalul părinților participanți la cercetare. O treime din părinții de preșcolari au copiii în grupa mică, 27% - în grupa mijlocie și 39% - în grupa mare. Respondenții din regiunea de sud a țării au în proporții mai mari copii în grupa mică, iar cei din Moldova – în grupa mare.
 
# 14% dintre părinții de preșcolari declară că în acest an școlar copiii lor nu au participat la grădiniță, fizic, înainte de trecerea întregului învățământ în online. Comparativ cu locuitorii celorlalte regiuni, participanții la cercetare din Moldova spun, în proporții mai mari, că ai lor copii au participat fizic la grădiniță, la începutul anului școlar.
 
# După suspendarea cursurilor față în față, 30% dintre intervievați spun că preșcolarii nu au participat deloc la activitățile derulate online de instituția la care sunt înscriși. Proporția celor care nu au participat la cursurile online este mai mare în rândul respondenților cu nivel scăzut de educație, care nu utilizează internetul și care sunt părinți atât ai preșcolarilor, cât și a unor copii de vârstă școlară. Principalul motiv declarat de puțin peste jumătate dintre intervievați (54%), pentru lipsa participării la cursuri online este faptul că grădinițele nu au organizat astfel de activități, iar o bună parte dintre ei spun că nu au avut echipamentele necesare sau acces la internet (38%); alte motive menționate sunt faptul că părinții nu au dorit ca cei mici să participe la astfel de activități (13%), că preșcolarul merge fizic la un centru educațional sau cineva realizează activități față în față cu acesta (4%) sau că părinții nu au avut timp pentru a sprijini copilul în cadrul activităților derulate online (2%).
 
# Utilitatea cursurilor online pentru preșcolari eSTE evaluată, per ansamblu, la mijloc, spre pozitiv, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „complet inutile”, iar 5 – „foarte utile”. Cel mai utile sunt percepute aceste cursuri în relație cu acumularea sau menținerea unor deprinderi/rutine (2.93), iar cel mai puțin utile, în relație cu dezvoltarea cognitivă (2.67).Utilitatea lor pentru dezvoltarea cognitivă/intelectuală a copilului – medie 2.67Utilitatea cursurilor pentru dezvoltarea emoțională a copilului – medie 2.75Utilitatea privind acumularea/menținerea unor rutine – medie 2.93Utilitatea pentru dezvoltarea socială a copilului – medie 2.78Utilitatea acestora pentru dezvoltarea fizică a copilului – medie 2.75 

# 93% dintre părinți au discutat cu copiii lor despre reîntoarcerea fizică la grădiniță, iar copii își doresc, în majoritate, să se întoarcă în instituția de învățământ 94%); 98% dintre părinții preșcolarilor își doresc, și ei, ca cei mici să revină la grădinițe. Pe măsură ce scade nivelul de educație al părinților, crește procentul respondenților care spun că cei mici doresc să participe fizic la activitățile de la grădiniță; acesta e mai mare și în rândul respondenților din Moldova.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News