SONDAJ ISPRI și CCSL: Doar 18% dintre adulții din România încă sunt complet împotriva vaccinării

Moderat de Acad. Victor Voicu, Președintele Secției de Științe Medicale a Academiei Române, evenimentul a avut loc în Aula Academiei Române in prezența invitaților: Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial în Departamentul de Sănătate Publică; dl. Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM; Prof. Univ. Dr. Dan Dungaciu, Director ISPRI; Conf. Dr. Darie Cristea, Director CCSL.

Poziționarea sănătății ca domeniu de interes pentru populație

Modul de funcționare al întrebării: publicul a avut de ierarhizat cinci domenii de interes, de la 1 la 5 (1 cel mai important/ 5 cel mai puțin important). Ulterior s-au făcut statistici privind selecțiile subiecților pentru fiecare poziționare. Procentele corespunzătoare locului 1 arată o prioritate clară acordată sănătății (64,3%). 

Vaccinarea împotriva covid-19: Doar 18% dintre adulții din România încă sunt, potrivit datelor, complet împotriva vaccinării

67% dintre români (atenție! Sondajele iau ca reper populația de 18 ani și peste) aveau la momentul culegerii datelor (1-19 noiembrie) o raportare pozitivă la vaccinare și spuneau că se vor vaccina în perioada următoare, sau că au început vaccinarea, sau că erau complet vaccinați. Desigur, cifra aceasta trebuie privită cu precauție, având în vedere că, deja, la sfârșitul lui noiembrie/începutul lui decembrie au apărut schimbări majore în discursul autorităților privind vaccinarea: certificatul verde la locul de muncă a încetat să fie o problemă presantă pentru public (cum era la jumătatea lui noiembrie); a apărut varianta omicron a virusului, despre care autoritățile medicale spun că nu este prea bine acoperită de vaccinurile disponibile - toate acestea vor încetini vaccinarea, care probabil va fi accelerată iarăși de un eventual val 5 pandemic, în ianuarie. Intenția, dar și rata reală de vaccinare au o dinamică extrem de contextualizată, funcție de evoluția pandemiei, mesajele publice, episoadele de relaxare etc.

Să nu uităm că, potrivit datelor oficiale, la jumătatea lui noiembrie 47% dintre adulții din România erau vaccinați cu cel puțin o doză. La începutul lui decembrie, 52% erau vaccinați cu cel puțin o doză.

18% dintre adulții din România încă sunt, potrivit datelor noastre, complet împotriva vaccinării.

Accesul la medicamentele inovatoare

Anul acesta s-a optat pentru explicarea conceptului în corpul întrebării.

Două treimi din populație (68,4%) au ales variantele care cer medicamente inovatoare (prima, care arată credința că medicamentele inovatoare sunt eficiente) (a doua, care confirmă ideea că românii trebuie să aibă acces la ce e mai nou în materie de tratamente).

Varianta conservatoare (merg și medicamentele vechi) plus cea centrată pe cost (important e să avem medicamente ieftine) și cea sceptică (neîncrederea în medicamente noi) abia adună împreună o treime din opțiunile publicului (30,3%).

Ca și anul trecut, 80% dintre români consideră că nu beneficiem de medicamente inovatoare în aceeași măsură ca alți europeni (din total eșantion; nu contează aici ce părere au despre aceste medicamente).

Este o diferență însă. Această cifră de 80% este construită din cei care cred că sigur românii nu au acces la aceste medicamente în aceeași măsură ca alți europeni plus varianta mai degrabă nu au acces. Anul acesta, față de sondajul trecut, a scăzut puțin proporția celor care au ales sigur nu, procentele respective mutându-se practic la mai degrabă nu. Cel mai probabil, faptul că România a beneficiat repede de vaccinul anticovid în ultimul an a făcut ca o mare parte a publicului să nu mai vadă aprovizionarea cu medicamente și dispozitive medicale chiar atât de pesimist ca anul trecut. Poți fi de acord sau nu cu vaccinul, dar nu poți spune că vaccinul nu a ajuns suficient în România, se arată în comunicatul de presă transmis de Institutul de Științe Politice și Relații internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) și Centrul de cercetări sociologice LARICS (CCSL).

Barometrul de sănătate publică este un instrument anual complex de evaluare și analiză ce își propune să măsoare percepții, atitudini și viziuni legate de politica de sănătate publică a României în contextul mai amplu al pandemiei cauzate de virusul COVID-19, dar fără a se limita la aceasta. 

Barometrul de Sănătate Publică, ediția decembrie 2021, a fost realizat cu sprijinul ARPIM și analizează percepțiile românilor în mai multe capitole distincte printre care: Poziționarea sănătății ca domeniu de interes, Respectarea măsurilor de igienă impuse de autorități, Vaccinarea împotriva COVID-19, Telemedicina, Obiceiurile nesănătoase (fumat, consum de alcool), Informarea privind sănătatea, Conspirațiile, Accesul la aparatură și medicamente moderne, Tratamente inovatoare (genice și celulare), Screening, Asigurări de sănătate etc.

Datele pentru realizarea Barometrului au fost culese, verificate și analizate în perioada 1 noiembrie – 19 noiembrie 2021 în București și în toate județele României, pe baza unui chestionar telefonic.

Dan Dungaciu, Director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale ”Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române „Epidemia de coronavirus și-a pus o amprentă puternică asupra percepției populației cu privire la vulnerabilitatea sistemului de sănătate din România. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care observăm un interes major  din partea populației pentru sănătatea publică, respectiv 64, 3 %. Tocmai de aceea, factorii de decizie, în parteneriat cu toți actorii relevanți, trebuie să acorde prioritate investițiilor pe termen lung, atât în industria farmaceutică cât și în asistența medicală, și să recunoască legătura clară dintre sănătate, economie și bunăstarea populației”. 

Dan Zaharescu, Director ARPIM: ”Ajuns la a doua ediție, Barometrul de Sănătate Publică este o evaluare detaliată a percepțiilor românilor cu privire la politicile de sănătate publică, inclusiv la accesul la tratamente inovatoare, screening și asigurări de sănătate. Observăm în premieră că cele mai mari nemulțumiri ale românilor fac referire tocmai la aceste capitole: accesul la tratamente inovatoare și screening, lipsa echipamentelor, lipsa asigurărilor de sănătate. Aceste date vin să confirme încă o dată nevoia Pactului pentru Inovație în Sănătate, lansat de ARPIM la finalul lunii noiembrie, și nevoia implementării cât mai rapide a unor măsuri incluse în acest document de colaborare”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News