Celebrarea sărbătorilor tradiționale românești în diaspora este una dintre cele mai eficiente modalități de a menține conexiunea dintre românii plecați și cei rămași acasă, oferind ocazia de a reuni comunități din întreaga lume și de a le reconecta cu moștenirea culturală unică.
În cursul lunii august, românii au fost întrebați pe site-ul www.stiridiaspora.ro în ce măsură ar participa la diverse forme de celebrare a sărbătorilor tradiționale românești, ca parte a prezervării culturii naționale, în cazul în care ar fi plecați în străinătate.
În general, dacă ar fi plecați, românii ar merge mai degrabă la evenimente ocazionate de sărbătorile religioase sau de 1 decembrie, ziua națională a României, dar mai puțin la evenimente care țin strict de obiceiuri specifice. Astfel, am avea doar trei din zece români care ar merge la cursuri de dans popular sau care ar participa la evenimente speciale organizate de mărțișor. Însă 43.5% ar merge la evenimente prilejuite de Paște, Crăciun sau de 1 decembrie. Prin celebrarea acestor momente importante, comunitățile din diaspora, inclusiv tinerii lor membri, pot rămâne conectați cu tradițiile culturale românești.
Expozițiile de artă populară ar fi interesante pentru patru din zece români, la fel și festivalurile de muzică sau dans tradițional românesc. De remarcat că numărul celor care ar merge la festivaluri de dansuri tradiționale este mai mare decât numărul celor care ar merge să învețe efectiv dansuri populare românești.
Participarea la astfel de festivaluri ar putea fi ca un fel de remember al diverselor evenimente organizate în localitățile de origine, tot mai dese în ultimii ani, de care membrii comunității profită pentru a fi împreună.
Dacă s-ar afla în străinătate, 43.8% dintre cei care au răspuns întrebărilor de pe site ar participa la expoziții și vernisaje cu artiști români, probabil din dorința de a-i susține pe cei care promovează elemente ale culturii românești, dar și dintr-un sentiment al comuniunii și al solidarității cu ceva/cineva cu care simt că ar avea origini comune.
Destul de mulți respondenți (45.3%) au menționat că și-ar lăsa copiii la ateliere precum țesut, olărit sau pictură pe sticlă, dacă ar locui în diaspora și ar fi organizate acolo astfel de activități. Nu știm însă dacă ar acționa astfel din dorința de a transmite elemente culturale românești din generație în generație, din dorința de a păstra identitatea românească în conștiința copiilor, sau activitatea este privită ca orice altă activitate destinată în general celor mici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu