SONDAJ privind studierea limbii române de către etnicii maghiari. Ce cred ungurii

Institutul de Politici Publice din Ţinutul Secuiesc a realizat un studiu sociologic împreună cu Institutul Bálványos în vederea percepției cetățenilor maghiari cu privire la studierea limbii române.

Potrivit sondajului, ale cărui rezultate au fost publicate miercuri, aproape toţi maghiarii din Transilvania cred că elevii maghiari trebuie să înveţe bine limba română. Cercetarea intitulată "Monitor al Minorităţilor 2020" a fost realizată de Institutul de Politici Publice din Ţinutul Secuiesc şi de Institutul Bálványos, pe un eşantion reprezentativ. Rezultatele studiului au fost prezentate de István Gergő Székely, Tibor Toró şi Tamás Kiss, cercetători ai minorităţilor naţionale, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc miercuri după-amiază, la Cluj-Napoca.

Peste 90% dintre respondenți au declarat că este important să învețe limba română

Dintre respondenţi, 69% au spus că este foarte important ca cei mici să înveţe limba română, 22% au spus că este important, şi doar1% au considerat că acest lucru nu este important sau că nu este deloc important, a relatat Tibor Toró. Cu toate acestea, respondenţii au îmbrăţişat stereotipul larg răspândit în societatea românească, potrivit căruia “mulţi maghiari nici nu vor să înveţe limba română”. Acest lucru se datorează faptului că 34% dintre cei întrebaţi au fost complet de acord cu acest enunţ, iar 13% a fost în mare parte de acord, însă nu cu referire la propria persoană, ci la alte persoane.

Trei sferturi dintre respondenți declară că se pot descurca cu limba română

În timpul sondajului care a fost efectuat în luna iunie, prin telefon, pe un eşantion reprezentativ pentru maghiarii din Transilvania, 22% dintre respondenţi consideră că vorbesc limba română perfect sau la nivel de limbă maternă, 33% au spus că vorbesc bine limba română, dar că au un accent sesizabil, 29% au răspuns că în majoritatea cazurilor se pot face înţeleşi atunci când vorbesc în limba română, iar 16% au spus că întâmpină dificultăţi sau că nu vorbesc deloc româneşte.

Totodată, 67% dintre adulţii maghiari cred că este un lucru discriminatoriu şi doar 28% cred că este corect faptul că, la examenul de bacalaureat, la limba şi literatura română sunt valabile aceleaşi condiţii, indiferent că este vorba de elevi care au terminat o şcoală cu predare în limba română sau de elevi care au învăţat într-o instituţie cu predare în limba maghiară, a explicat Tamás Kiss. Sociologul a mai punctat că elita politică maghiară din Transilvania nu discută deloc despre discriminarea evidentă care are loc la bacalaureat în privinţa acestei materii, potrivit Hirado.hu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News