Sondaj. Românii se declară mai „mândri” cu cetățenia lor, decât acum 10 ani. Aproape două treimi cred că asta înseamnă să fii creştin ortodox
Potrivit unui recent sondaj realizat de INSCOP, există o creștere semnificativă în rândul românilor care se declară mândri că fac parte din națiunea română. Conform rezultatelor obținute, ponderea celor care afirmă că sunt mândri că sunt români a crescut cu 12% în ultimii 10 ani, iar a celor care arborează steagul a crescut cu 23%.
Cifrele arată că 95% dintre cei chestionați se simt mândri că sunt români, o creștere semnificativă comparativ cu datele din 2013, când acest procent era de 83%. În contrast, doar 4,3% declară contrariul, în scădere considerabilă față de 12,8% înregistrat în 2013. Aproximativ 0,7% nu au răspuns sau nu au știut să ofere o părere în acest sens, comparativ cu 4,2% în 2013.
O altă descoperire notabilă este legată de obiceiurile de Ziua Națională, unde aproape jumătate dintre români (49,7%) obișnuiesc să arboreze tricolorul acasă, față de doar 26,3% înregistrat în 2013. În contrapondere, 49,9% declară că nu au acest obicei, o scădere de la 71,5% în 2013. Aproximativ 0,5% nu au putut oferi un răspuns clar în acest sens, față de 2,2% în 2013.
Analiza socio-demografică dezvăluie diferențe semnificative: persoanele cu studii primare și locuitorii din regiunile Sud Muntenia și Centru au tendința de a arbora tricolorul acasă într-o măsură mai ridicată decât alte categorii socio-demografice. În contrast, persoanele cu studii superioare și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia nu adoptă acest obicei într-o proporție mai mare decât media generală.
Referitor la mutarea Zilei Naționale într-un anotimp mai călduros, 26,4% dintre români sunt de acord, în scădere față de 29,6% înregistrat în 2013. Totodată, 69,7% nu susțin o astfel de schimbare, comparativ cu 55,3% în 2013, iar 3,9% nu au putut să ofere un răspuns clar în acest sens.
Din analiza socio-demografică reiese că persoanele cu studii primare și locuitorii din regiunea Nord Vest sunt mai deschise ideii de a muta Ziua Națională într-un anotimp mai călduros decât media. În schimb, persoanele cu studii superioare, profesioniștii și cei cu venituri ridicate sunt categoriile cu procente ridicate de opoziție față de o astfel de mutare.
Studiul subliniază că a fi român înseamnă pentru 93,6% dintre respondenți să vorbești limba română, iar pentru 90,6% să ai cetățenie română. Există diferențe notabile pe categorii socio-demografice în interpretarea acestei idei, de exemplu, persoanele cu studii primare sau locuitorii din anumite regiuni exprimând o susținere mai puternică pentru aceste condiții.
Cu privire la ideea că a fi român presupune să ai o familie cu rădăcini românești, 77,2% dintre respondenți sunt de acord, în timp ce 64% consideră că a fi român înseamnă să fii creștin ortodox. Analiza socio-demografică relevă variații semnificative între diferitele categorii socio-demografice în ceea ce privește aceste opinii.
Studiul INSCOP aduce în atenție nu doar evoluția percepțiilor asupra identității naționale, ci și diferențele și tendințele notabile în gândirea și comportamentul cetățenilor în diversele regiuni și categorii socio-demografice.
Cum privesc românii patriotismul, în funcție de nivelul educației și de regiune
”Proporţii semnificativ mai ridicate decât media ale celor care consideră că a fi român înseamnă a fi creştin ortodox se înregistrează în rândul persoanelor cu studii primare, ale inactivilor pasivi şi ale persoanelor cu venituri foarte reduse. Persoanele cu studii primare, locuitorii din regiunea Sud Muntenia şi care locuiesc în urbanul mic sunt de părere mai mult decât alte categorii socio-demografice că a fi român înseamnă să ai cetăţenie română”, rezultă din analiza socio-demografică.
”Datele comparative culese de INSCOP Research în 2013, respectiv în 2023 arată foarte clar că în ultimul deceniu, sentimentul patriotic al românilor s-a întărit semnficativ pentru toate categoriile socio-demografice. Ponderea cetăţenilor care se declară mândri că sunt români a crescut în ultimii 10 ani cu 12%, ponderea celor care declară că arborează tricolorul de ziua naţională a crescut cu 23%, iar ataşamentul faţă de data de 1 decembrie rămâne solid în condiţiile în care doar 26% ar dori mutarea zilei naţionale într-un anotimp mai călduros (cu trei procente mai puţin decât în urmă 10 ani). Pentru marea majoritate a românilor (peste 90%), a fi român presupune să vorbeşti limba română şi să ai cetăţenie română”, explică Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
