Sorin Blejnar, trimis în judecată în dosarul ”Motorina”

Fostul  șef al ANAF, Sorin Blejnar, a fost trimis oficial în judecată de DIICOT Braşov în dosarul ”Motorina”. În același dosar au fost trimiși și alți 22 de inculpați, pentru constituire sau sprijinire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani. Primul termen de judecată a fost stabilit pentru 10 octombrie 2012 la Tribunalul Brașov.

Dosarul ”Motorina” a fost înregistrat vineri 7 septembrie la Tribunalul Brașov, iar din totalul de 23 de persoane inculpate, 17 sunt persoane fizice, restul de 6 fiind persoane juridice, potrivit preşedintelului Tribunalului Braşov, judecătorul Alina Mioc.

Printre cele 17 persoane fizice inculpate, se numără și fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, doi şefi din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Braşov, Monea Claudiu şi Ciobanu Dorel, dar şi fostul deputat braşovean Vasile Bran, în timp ce fostul consilier al lui Blejnar, Codruț Marta, care a fost și el audiat în acest dosar, nu se află printre inculpați..

În dosarul ”Motorina”, DJAOV Braşov şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov s-au constituit parte civilă entru un prejudiciu de peste 22 milioane de lei din evaziune cu produse petroliere.

La sfârșitul lunii august, când Sorin Blejnar a fost chemat la DIICOT Braşov, pentru a i se prezenta materialul de urmărire penală, el a declarat jurnaliştilor că nu este vinovat.

Potrivit unui comunicat al DIICOT Brașov, "În fapt, se reţine că, în perioada martie - iulie 2010, inculpaţii Morcov Cecilian, Kelemen Andrei, Sztufliak Peter, Monea Claudiu, Ciobanu Dorel şi Cuccina Salvatore au constituit un grup infracţional organizaţ cu legături transfrontaliere, la care au aderat alte 20 de persoane, cetăţeni români, italieni şi maghiari, specializat în activităţi de evaziune fiscală cu produse energetice - combustibili".

Membrii grupării sunt acuzați că ar fi iniţiat un amplu mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pentru aproximativ 5.000 de tone de motorină achiziţionate în regim suspensiv şi comercializate pe piaţa internă, ceea ce ar fi produs statului român un prejudiciu total de 22 de milioane de lei.