A fi animator la petrecerile pentru copii nu-i treabă de joacă așa cum ar putea părea la prima vedere. Sorin Buduleanu, într-un interviu acordat pentru DC News, a vorbit despre ce înseamnă să faci dintr-un hobby o meserie care să pună în plan secund câștigarea banilor.
Sorin Buduleanu este persoana care te binedispune mereu și care te face să zâmbești indiferent dacă ai câțiva anișori sau deja ești om matur. În rândurile de mai jos veți face cunoștință cu un tânăr student la Jurnalism care iubește enorm copiii și care vorbește cu mult suflet despre micuții pe care îi face să râdă.
DC News: Cum este meseria de animator pentru copii? Ce calități trebuie să ai pentru a fi un profesionist în această meserie?
Sorin Buduleanu: Meseria de animator, dacă îi pot spune așa, deși pare mai mult un hobby, este una foarte frumoasă. Tot timpul ești între copii plini de energie și veselie. Ca să ajung profesionist, în cazul meu, consider că a fost nevoie în primul rând de dorință. Nu se poate practica această meserie dacă în spate stă doar gândul de a face bani. Copiii simt când animatorul este între ei pentru a-i distra și când stă acolo doar „pentru că trebuie".
DC News: Cum ai început în această meserie?
Sorin Buduleanu: Jobul de animator socio-educativ a început dintr-o provocare interioară. În urmă cu 8 ani, o prietenă care lucra în acest domeniu m-a rugat să o ajut la o petrecere îmbrăcându-mă în prinț. Nu aveam nicio experiență sau idee despre ce înseamnă petrecerile pentru copii. Am refuzat categoric, gândindu-mă că voi pleca de acolo cu dureri de cap, copiii țipând și alergând peste tot. Prietena mea m-a înțeles și mi-a acceptat refuzul. Eu în acel timp am început să lucrez ca alpinist utilitar - total fără nicio legătură, pur și simplu îmi doream să fac asta. A fost un job doar pe timpul verii, pentru că odată cu răcirea vremii m-am gândit că va fi prea frig să stau agățat în coardă pe exteriorul clădirilor iarna. Așa că am plecat și de acolo. Și cum sunt o fire dinamică, m-am întrebat ce să fac în continuare. Mi-am adus aminte de propunerea prietenei, de a o ajuta la petrecerea de copii. M-am decis să încerc și acest domeniu. Am căutat firme în domeniu, am aplicat CV-ul, iar în câteva zile am fost sunat și chemat la interviu. Impropriu spus interviu, pentru că am ajuns la locație, iar cel care se ocupa de locul unde se organizau aniversările copiilor m-a rugat să intru la petrecerea care începuse, să mă uit cum se desfășoară lucrurile și să-mi dau singur seama dacă vreau sau nu să fac treaba asta. Erau în jur de 15 copii, cu 4 animatori.
Mi-a venit în minte imediat ceea ce am gândit eu în trecut, copii alergând și țipând, iar animatorii cu greu făcând față. Asta a fost însă prima impresie. După petrecere, patronul mi-a dat o listă cu următoarele evenimente, asta dacă mai vreau să fac parte din echipa lor. Pe drum spre casă mă gândeam că n-am să mă întorc niciodată acolo, plecasem cu dureri de cap. Dar, la următoarea petrecere am decis să merg din nou, în ideea că poate prima dată a fost un caz izolat. Și, așa a fost. Am continuat să mă duc și la a doua petrecere și la a treia și ... de 7 ani îmi tot petrec timpul cu piticii.
DC News: Vorbește-ne puțin despre munca din spatele unui animator pentru copii. Mulți ar putea spune că este foarte ușor să faci copiii să râdă.
Sorin Buduleanu: Munca pare simplă la început, într-o mică măsură, dar cel mai mult depun efort psihic. Mulți prieteni mi-au spus când au auzit că lucrez în acest domeniu - „ce muncă ai tu? Te joci cu copiii și iei bani, asta e muncă?" Este una foarte intensă, mai ales că micuții sunt greu de mulțumit. Trebuie să ai în minte tot timpul o serie de activități (jocuri, dansuri, concursuri) pe care să le propui copiilor. Dacă începem un joc și văd că nu merge bine trebuie să-l schimb din mers, dar fără ca puștii să-și dea seama. Pur și simplu să pară totul o distracție continuă. Bineînțeles, acestor activități se adaugă face-painting-ul foarte cerut de copii, și baloanele modelate, oferite la finalul petrecerii drept cadou din partea animatorului.
DC News: Ai avut parte și de momente mai grele în această meserie? Mă gândesc la faptul că probabil ai înveselit și copii aflați pe patul de spital sau în situații mai nefericite.
Sorin Buduleanu: Am avut și astfel de momente, deși nu le-aș spune grele, cât delicate. Chiar vara trecută am fost voluntar într-o tabără de copii cu probleme oncologice. De la început, de când i-am văzut eu i-am tratat ca pe niște copii sănătoși, fără probleme. Am făcut multe jocuri, am dansat și ne-am distrat și crede-mă că n-a fost nicio diferență între ei și alți copii de la alte petreceri. O singură situație mai delicată a fost când le-am spus copiilor să ridice mâinile și să bată din palme, iar un băiețel avea doar o mână. Problema mea a fost că nici nu mi-am dat seama, eu tratându-i pe toți de la egal la egal, fără a face diferențe și astfel a-mi îngrădi activitatea. Oricum, abia aștept să vină din nou vara și să merg să mă văd cu micuții.
DC News: Ce i-ai spune unui tânăr care ar vrea să practice această meserie?
Sorin Buduleanu: Datorită lucrului bine făcut, sunt recomandat de părinți și astfel apar petreceri tot mai multe. Din acest motiv am ajuns să caut persoane interesate să-mi fie colege. Cei care vor să devină animatori pentru petrecerile copiilor trebuie să știe că meseria asta vine din interior, în primul rând copilul trebuie să fie principalul obiectiv și distrarea lui. Din cauza situației financiare generale, sunt mulți care văd acest job ca pe o sursă de venit și atât. NU! Nu merge așa, dacă te gândești la bani, copilul simte și nu se va crea acea alchimie între animator și copii. Eu unul, de la început am lăsat banii pe plan secund, eram mai mult decât fericit să fiu între copii. Faptul că luam și bani pentru asta mă mulțumea de două ori, dar nu făcusem un obiectiv din salariu.
DC News: Ce legătură există între jurnalism și meseria de animator pentru copii? Știu că ești student la Jurnalism și voiam să te întreb ce te-a determinat să dai la această facultate.
Sorin Buduleanu: Jurnalismul l-am ales după ce aveam deja vreo 3 ani în spate de animații. Pe lângă petrecerile pentru copii prezint și evenimente, la început micuțe de copii, apoi din ce în ce mai mari. Am ajuns să am o mare expunere publică, iar un prieten a vrut să mă ajute cu un post în Radio/TV. S-a lovit de problema calificării, eu terminând o facultate de Inginerie. Am decis atunci să mă apuc de Jurnalism și așa a apărut și viața de student la FJSC. Când am dat la facultate, am zis că dacă ar fi să intru, aș vrea să lucrez în Radio, lucru care mi s-a întâmplat după primul an.
DC News: De ce este important divertismentul încă de la vârste fragede?
Sorin Buduleanu: Divertismentul este important încă de la vârste fragede pentru că este perioada poveștilor cu prinți, zâne și prințese. Cei mici ajung să cunoască o mulțime de informații, atât din povești cât și din jocurile pe care le facem. Concursurile la care îi supunem pe micuți le crește spiritul de competiție și totodată le dezvolta munca în echipă, multe dintre jocuri fiind desfășurate pe echipe...
DC News: Care este cel mai greu personaj, din desene animate, de interpretat și de ce?
Sorin Buduleanu: Personajele pe care le interpretez nu mă pun în dificultate. Singura problemă ar fi cu eroii noi care apar, pentru că trebuie să fiu tot timpul conectat la realitate. Ce este nou pe piață în preferințele copiilor trebuie să se regăsească și în recuzita mea. Ținând cont că eu interpretez rolurile masculine, postura de Prinț, Mickey Mouse, Scooby-Doo sau Spiderman îmi sunt foarte cunoscute, dat fiind că am crescut și eu cu acești idoli. Fetele au gusturi ceva mai diversificate - de la clasicele prințese Albă ca Zăpada, Cenușăreasa sau Belle și Aurora, până la ultimele apariții Rapunzel și Elsa. Acord o foarte mare atenție detaliilor, mai ales că piticii sunt cei mai buni critici. Și ei sunt atenți la detalii și spun imediat dacă personajul este interpretat sau dacă vocea/mișcările sunt reproduse exact ca în poveste.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu