Sorin Oprescu, condamnat definitiv la 10 ani și opt luni de închisoare, DAT în URMĂRIRE de Poliția Română. Ar fi în GRECIA

UPDATE: Sorin Oprescu a fost dat în urmărire de Poliția Română. Vezi AICI. Jurnalistul Ovidiu Oanță spune că surse din anturajul lui Sorin Oprescu susțin că fostul primar ar fi plecat în Grecia, imediat dupa Paște.

UPDATE: Sorin Oprescu ar fi părăsit România în urmă cu două săptămâni, conform Antena 3, și ar fi mers în Austria, la fiul său. 

10 ani și 8 luni de închisoare a primit Sorin Oprescu. Inițial, în 2019, Sorin Oprescu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare. Acum i s-a dublat pedeapsa. Decizia din 2019 a fost atacată atât de Sorin Oprescu, cât și de DNA. Sorin Oprescu a cerut achitarea, iar procurorii anti-corupție au cerut o pedeapsă mai mare. 

Iată o parte din minută:

”În temeiul art.421, punctul 2, litera a, Cod procedură penală, admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţia – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de apelanţii-intimaţi-inculpaţi Oprescu Sorin-Mircea, Popa Cornel-Bogdan, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, Şupeală Florin, Albu Romeo, Niţă Ion şi Bengalici Claudiu împotriva Sentinţei penale nr.807/13.V.2019, din care face parte integrantă Încheierea de şedinţă din data de 14.V.2019, de îndreptare eroare materială, ale Tribunalului Bucureşti – Secţia I-a penală, din Dosarul nr.42389/3/2015. (...) 

În temeiul art.421, punctul 2, litera a, Cod procedură penală, admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţia – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de apelanţii-intimaţi-inculpaţi Oprescu Sorin-Mircea, Popa Cornel-Bogdan, Stanca Cristian, Constantinescu Mircea-Octavian, Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela, Şupeală Florin, Albu Romeo, Niţă Ion şi Bengalici Claudiu împotriva Sentinţei penale nr.807/13.V.2019, din care face parte integrantă Încheierea de şedinţă din data de 14.V.2019, de îndreptare eroare materială, ale Tribunalului Bucureşti – Secţia I-a penală, din Dosarul nr.42389/3/2015.

(...) 

În temeiul art.38, alin.1, Cod penal, raportat la art.39, alin.1, litera b, Cod penal, contopește pedepsele de 6 ani şi 6 luni închisoare, de 6 ani închisoare, de 3 ani închisoare și de 3 ani şi 6 luni închisoare, astfel că aplică pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 4 ani și 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 10 ani și 8 luni închisoare.”. 

---- 

Știrea inițială 

Curtea de Apel Bucureşti s-ar putea pronunţa, vineri, în dosarul în care fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost condamnat în primă instanţă la 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

Este vorba de dosarul în care Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie. Iniţial, sentinţa în dosar ar fi trebuit dată în luna aprilie 2021, însă cele două judecătoare din complet - Daniela Panioglu şi Alina Nadia Guluţanu - nu au ajuns la un acord, astfel încât a fost cooptat un al treilea judecător prin formarea unui complet de divergenţă, iar dezbaterile în proces au fost reluate de la zero.

Ultimul termen al procesului a avut loc în octombrie 2021. Practic, în luna aprilie, se împlinesc peste şase luni de când instanţa încearcă să dea o soluţie în dosarul lui Oprescu.

Pe 13 mai 2019, Sorin Oprescu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu. Decizia a fost atacată atât de fostul primar, care a solicitat să fie achitat, dar şi de procurorii DNA, care au cerut o pedeapsă mai mare.

Alte condamnări date de Tribunalul Bucureşti în dosar:

- Bogdan Popa (fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti şi ulterior al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane) - 13 ani şi 4 luni de închisoare;

- Mircea Octavian Constantinescu (fost director al Direcţiei economice din Primăria Generală) - 3 ani şi 4 luni; Florin Şupeală (fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti) - 4 ani;

- Claudiu Bengalici (administrator al unei societăţi comerciale) - 4 ani şi 4 luni;

- Cristian Stanca (fostul şofer al lui Oprescu) - 7 ani şi 8 luni;

- Ruxandra Avasiloae (fost director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti) - 2 ani şi 4 luni cu suspendare.

Care sunt acuzațiile  DNA

Potrivit DNA, în perioada 2013 - 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat.

Pe 5 septembrie 2015, Sorin Oprescu a primit la locuinţa sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti, bani care ar proveni, conform DNA, din acte de corupţie.

Conform DNA, începând cu finalul anului 2013, Sorin Oprescu a condus un grup infracţional organizat, constituit de directorul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane Bogdan Cornel Popa, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul municipalităţii bucureştene. 'Iniţial, structura grupului era simplă şi perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituţiei publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influenţa necesară determinării câştigătorului unei proceduri de achiziţii publice, dar şi dreptul de a semna acordurile cadru şi contractele), conducători de societăţi private care doreau să execute lucrări, precum şi o sumă de apropiaţi ai liderului care să îl ajute, prin documente fictive şi societăţi fără activitate, să obţină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privaţi', susţine DNA.

'În acelaşi context, în cursul anului 2014, inculpatul Sorin Oprescu a desemnat la conducerea Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului pe inculpaţii Petroi Avasiloae Ruxandra Mihaela şi Şupeală Florin, persoane obediente faţă de inculpatul Popa Bogdan Cornel, numit şi el la conducerea Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane şi a impus introducerea în grup a inculpatului Stanca Cristian', menţionează DNA.

Conform procurorilor, Stanca a fost angajat şi promovat la ACCU la insistenţele primarului municipiului Bucureşti în vederea obţinerii unui control mai ridicat asupra deciziilor lui Popa. Procurorii arată că Sorin Oprescu, folosindu-se de atribuţiile de primar al municipiului Bucureşti, a impus funcţionarilor din cadrul ACCU şi Direcţia de Resurse Umane din subordinea sa angajarea lui Cristian Stanca, aprobând personal crearea unui post de referent în cadrul instituţiei şi, ulterior, transformarea acestui post într-unul de inspector de specialitate, cu încălcarea prevederilor legale, în folosul aceluiaşi inculpat.

DNA mai susţine că, în perioada 2013 - 2014, Bogdan Cornel Popa, în calitate de director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti şi în legătură cu încheierea a două acorduri cadru, a pretins şi primit sume totalizând 2.798.941 lei de la administratorii unei societăţi comerciale (denunţători în cauză), prin intermediul unor persoane şi firme controlate de el prin inculpaţii Albu Romeo şi Bengalici Claudiu, respectiv controlate de Niţă Ion, susţinând că prin influenţa pe care o are asupra lui Sorin Oprescu şi Mircea-Octavian Constantinescu îi va determina să vireze cu prioritate sumele necesare către instituţia respectivă pentru a se putea achita lucrările executate de societatea martorilor denunţători şi să fie de acord cu executarea lucrărilor pentru beneficiarul CCPBPB, aflat în subordinea lui, de către societatea denunţătoare, precizează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News