Sorin Ovidiu Vântu, cercetat şi pentru spălare de bani
Sorin Ovidiu Vântu va fi cercetat într-un nou dosar penal, pentru spălare de bani, disjuns din cel în care procurorii Parchetului instanţei supreme Procurorii Parchetului instanţei supreme l-au trimis în judecată, marţi, pe Sorin Ovidiu Vîntu pentru că l-ar fi favorizat, prin remiterea unor sume considerabile de bani, pe Nicolae Popa, fostul său angajat, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în România, în dosarul prăbuşirii FNI. În finalul rechizitoriului se arată că în cazul lui Vîntu se va face o disjungere, adică un nou dosar, desprins din acesta, în care omul de afaceri va fi cercetat pentru spălare de bani.
"Dispunem disjungerea cauzei sub aspectul comiterii infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de articolul 23 din Legea 656/2002 de către Sorin Ovidiu Vîntu", potrivit documentului citat.
Articolul 23 din Legea invocată de procurori arată că: "(1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni; c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni".
Citeşte aici rechizitoriul întocmit de procurori în cazul favorizării lui Nicolae Popa
La punctul doi al aceluiaşi articol se arată că "asocierea sau iniţierea unei asocieri, aderarea ori sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de asocieri, în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani".
Totodată, procurorii au mai decis neînceperea urmăririi penale faţă fratele lui Nicolae Popa, Virgil Popa, pentru infracţiunea de favorizare a infractorului, prin nedenunţarea acestuia, cum prevede articolul 264 din Codul Penal, pe motiv că "nedenunţarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte" şi pentru că "nu se pedepseşte persoana care, înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva unei persoane pentru săvârşirea faptei nedenunţate, încunoştintează autorităţile competente despre aceasta sau care, chiar după punerea în mişcare a acţiunii penale, a înlesnit tragerea la răspundere penală a autorului şi a participanţilor".
În schimb, procurorii vor continua cercetările faţă deVirgil Popa şi cetăţeanul moldovean Ghenadie Nipomici, într-un dosar disjuns din acesta, legat de infracţiunile de mărturie mincinoasă, respectiv complicitate la favorizarea infractorului.
Aceștia vor mai ancheta în dosare separate, desprinse din acesta, şi o persoană necunoscută, cea "trimisă de inculpaţi în scopul de a depune diligenţe necesare eliberării infractorului Nicolae Popa din arestul autorităţilor indoneziene sau îngreunării procedurilor de extrădare în România", pe care o acuză de favorizarea infractorului.
Anchetatorii au mai decis prin actul de inculpare menţinerea măsurii asiguratorii dispuse prin ordonanţa din 7 octombrie privind instituirea inscripţiei ipotecare asupra unui imobil aparţinând omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, până la concurenţa sumei de 50.000 de euro, în vederea confiscării speciale. Totodată, au mai instituit sechestru asupra a 20.000 euro de aparţinându-i lui Vîntu, bani ce au fost ridicaţi de la fratele lui Nicolae Popa, Virgil Popa, în timpul percheziţiei corporale.
Ancheta în acest caz a costat statul român 18.000 de lei, bani ce vor fi plătiţi, în solidar, de persoanele care în urma unei decizii definitive în acest dosar vor fi condamnate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
