Specialiști în economie și finanțe, apel către politicieni: „Economia României este într-o precaritate dramatică, să nu interzicem anumite activități sau servicii doar pentru că ni se par imorale”
În contextul apariției tot mai multor discuții referitoare la necesitatea adoptării unor proiecte de lege prin care se reduce în mod drastic activitatea anumitor operatori economici, precum operatorii de jocuri de noroc, justificarea fiind adicția crescută pe care o generează, profesorul Mircea Coşea, analist economic, atrage atenția că politicienii comit o mare greșeală atunci când legiferează bazându-se pe percepte exclusiv morale și că acest obicei nu există nicăieri altundeva în politicile statelor occidentale.
„Discutăm în ziua de astăzi despre vicii, dependență, distanța anumitor operatori economici – cum sunt operatorii de jocuri de noroc - față de școli, lucruri care sunt niște copilării din punctul meu de vedere. Din punct de vedere economic, problema moralității economice în legiferarea anumitor activități și servicii - astfel cum se pune în discuție în cazul jocurilor de noroc - ar trebui uitată definitiv. Așa cum a fost uitată în economia occidentală, de mai bine de 30 de ani. Jocurile de noroc trebuie să fie considerate elemente de alimentare a Produsului Intern Brut, deci o parte importantă a economiei pentru că aduc venituri la buget. Să nu ascundem elemente care ni se par că nu dau bine”.
Profesorul Coșea susține că interesul României ar trebui să fie atragerea a cât mai multe venituri la bugetul de stat, nicidecum interzicerea unor servicii ori activități economice, deoarece acestea vor fi oricum căutate în continuare de către consumatori, în orice modalitate, chiar și în piața neagră, nefiscalizată: „Economia României este într-o precaritate dramatică, interesul României este să aibă cât mai multe venituri, așa că propun să nu dăm cu bâta într-o ramură a economiei doar pentru că ne-am închipuit noi că e prea aproape școala de un cazinou sau pentru că există o dependență de 0.8%, 0.9%, 0.1% sau oricât. Ea va exista oricând. Nu trebuie să intrăm în subiectul dependenței atunci când vorbim despre o activitate economică. Cine vrea să fie vicios, este vicios oricum, iar dependența este un element al consumului, de aceea există tot felul de dependențe, pentru că unii oameni consumă dezechilibrat”.
Educația este singura soluție. Dan Manolescu: „Jucătorul trebuie să înțeleagă că are acces la o distracție, la fel ca la alcool, tutun, nicidecum la o sursă de venit”
La rândul său, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali din România, Dan Manolescu subliniază faptul că atunci când vorbim despre potențiala adicție pe care jocurile de noroc o generează, principalul obiectiv ar trebui să fie educarea consumatorilor, în sensul înțelegerii acestora doar ca un mijloc de distracție, nicidecum o sursă de venituri: „Vorbim despre o industrie de entertainment. Cred că ceea ce nu se înțelege legat de această industrie e că se pune foarte mult accent pe câștig. Nu există câștig pentru jucător. Există câștig pentru pentru stat, care are monopol de stat și e o sursă de venit pentru operatori, dar nu pentru jucător. Jucătorul trebuie să înțeleagă că are acces la o distracție, cum are acces și la consum de alte substanțe, alcool, tutun și care îi generează o anumită stare de bine. Unele persoane, dintr-o lipsă de înțelegere, de educație, cred că pot să trăiască din așa ceva. Nu există noțiunea de a trăi din jocuri de noroc, poate sunt cazuri punctuale, jucători profesioniști de poker, dar jocurile de noroc sunt chestiuni de distracție și atât”.
„Dependențele, cele care țin de vicii, nu se pot elimina decât prin educație pe toate palierele – familie, școală, mass-media”, este de acord și profesorul Mircea Coșea.
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc: „Minorii nu au acces în sălile de jocuri. Impunerea unei distanțe minime nu va avea nicio relevanță”
Vicepreședintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) Silviu Pocora susține că argumentul pe care se bazează majoritatea proiectelor de legi care vizează industria de jocuri de noroc landbased, respectiv protejarea minorilor este redundant, deoarece acestora le este deja interzis prin lege accesul în aceste locații. „Minorii oricum nu au acces în sălile de jocuri de noroc. Avem pe an doar 150 de suspendări ale activității pentru permiterea accesului minorilor în locații. A venit, însă, momentul ca toți, Parlament, autoritate, Guvern, să ne așezăm la masă, să analizăm situația și să găsim soluții. 300 de metri, 500 de metri, 1000 de metri nu au nicio relevanță. Trebuie făcute niște analize la obiect, să vedem care este adevăratul nivel al dependenței de jocurile de noroc, câți minori intră în săli, în ce mediu - urban sau rural -, în ce spații se desfășoară aceste activități, care sunt sălile dedicate și care nu și apoi să înăsprim puțin condițiile, dacă ne dorim o reglementare eficientă și adecvată specificului acestei industrii”, susține Pocora, vicepreședinte cu atribuții de președinte al ONJN.
„Pentru binele economic al țării voastre, bazați-vă pe date științifice atunci când inițiați legi. Nu am găsit până acum niciun argument valid care să mă facă să mă gândesc că este necesar să mutăm locațiile de jocuri de noroc față de școli pentru a proteja minorii care oricum nu au voie să intre în locații. Nu există niciun suport științific, dar aduce un impact major. Uitați-vă în alte țări cum ar fi Marea Britanie, unde nu sunt restricții de distanță și vă asigur că discuțiile de acolo s-au făcut întotdeauna pe cercetări și date științifice, lucru pe care nu l-am văzut în România. Vă recomand să vă faceți temele înainte să veniți cu o lege care în final va distruge o industrie și va reduce veniturile la buget”, este apelul lansat de Lucien Wijsman, consultant, expert în marketing și edutainer, cu o experienta de peste 25 de ani in operarea cazinourilor.
Câți bani aduc jocurile de noroc la bugetul statului?
Industria de jocuri de noroc plătește taxe zilnice de aproximativ 3 milioane de euro, având un grad de conformare de peste 98% și mai mult de 40.000 de locuri de muncă asigurate. Un procent de 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc este direcționat anual către Fondul cinematografic pentru încurajarea și susținerea industriei cinematografice, iar o contribuție de 0,5% din veniturile realizate merge către Fondul Cultural Național. De asemenea, 1%, respectiv 0.2% din taxele prevăzute de legea specială a jocurilor de noroc merg către Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Comitetul Național Paralimpic. Efectul jocurilor de noroc asupra economiei românești nu se limitează doar la plata taxelor, companii care furnizează servicii în domenii precum real estate, marketing, contabilitate sau IT fiind printre partenerii tradiționali ai acestora.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
